„Un om din Sabadell ÅŸi un domn din Terrassa”: este cea mai celebră dintre zicalele care condimentează istorica rivalitate între cele două oraÅŸe mari din vecinătatea Barcelonei, din Valles-ul Oriental. ÃŽncă astăzi rivalitatea nu s-a stins ÅŸi se mai găseÅŸte câte cineva care îşi susÅ£ine fierbinte apartenenÅ£a la una sau alta dintre origini. ÃŽnsă rivalitatea mocnită nu serveÅŸte doar la tachinarea vecinului ci s-a convertit într-un motor de dezvoltare economică, urbanistic ÅŸi demografic al zonei. Strădania pentru păstrarea identităţii a servit acestor două oraÅŸe să nu se lase înghiÅ£ite de colosul vecin Barcelona.
Ambele au, la prima vedere, multe lucruri în comun. Au fost pioniere ale industrializării textile catalane, au fost afectate în mod egal de fenomenul imigraÅ£iei din anii ’70-’80 ÅŸi au ÅŸtiut să iasă din criza perioadei de industrializare orientându-se spre sectorul de servicii. ÃŽnsă dincolo de aparenÅ£e, apar diferenÅ£ele.
Sabadell ÅŸi Terrassa au început să aibă succes în secolul VII odată cu naÅŸterea industriei textile prelucătoare de lână. Cea din Terrassa era o clasă de fabricanÅ£i puternică care se Å£inea deoparte de muncitorii din oraÅŸul vecin. ÃŽn schimb, Sabadell, în opinia istoricului Xavier Marcet, „avea o structură socială mai democratică, mai permeabilă ÅŸi mai mobilă. ÃŽn Terrassa erau în stare să condamne cu dispreÅ£ pe stăpânul unei intreprinderi care s-ar fi căsătorit cu o filatoare de rând. ÃŽn Sabadell, în schimb, ar fi fost acceptat fără probleme”
Odată cu criza sectorului textil cele două oraşe au pariat pe sectorul serviciilor. Dar în timp ce Terrassa şi-a pierdut sectorul textil în mare parte, în Sabadell companiile manufacturiere care au supravieţuit crizei au ieşit întărite. Astăzi acolo se concentrează cele mai importante industrii de coloranţi textili din Spania. Dezvoltarea urbanistică făcută oarecum în paralel a fost deasemenea o măsură a rivalităţii dintre cele două oraşe conduse de primari proveniţi din burghezia locală a fiecăruia dintre ele. Sabadell propune un model bazat pe sustenabilitate şi folosire intensivă a teritoriului, în timp ce Terrassa, beneficiară a unei suprafeţe de teren aflat între limitele localităţii mult mai mare, îşi permite luxul de a se dezvolta pe orizontală mai relaxat.
articolul original
