Am petrecut romaneste la Palau de Margalef – Lleida

romaneste lleida robarna

  • Am petrecut romaneste de Ziua Națională la Palau de Margaleff – Lleida

Petrecerile dedicate Zilei Naționale României desfășurate în Catalunya au fost numeroase și au avut loc în zone unde se concentrează conaționalii noștri în mod tradițional, pe tot cuprinsul geografiei catalane. Evenimente românești au fost organizate la Bruc, Guissona, Reus, Parets sau Girona, localități unde astfel de manifestări se desfășoară cu regularitate de câțiva ani încoace prin grija câtorva împătimiți de tradiție.

Anul acesta s-a adăugat Lleida, cu o reușită petrecere tradițională dedicată Zilei Naționale a României. Desfășurată într-un ambient de poveste, la Palau de Margaleff, o veche masie catalană restaurată impecabil. Situată la doar o oră și un sfert de Barcelona, jumătate de oră de Guissona și trei sferturi de oră depărtare de Tarragona, locația are toate șansele să se constituie în locul preferat de petrecere pentru oricine are de organizat, cu pretenții, o petrecere cu mulți invitați.

lleida robarna
Torregrosa / Lleida / Ziua Națională; foto MYK Studio

Bașardăii de la Cluj și Ciprian Picovici au fost animatorii unei încântătoare seri de poveste la care românii au dansat pe ritmuri populare, preponderent ardelenești.

S-a mâncat, s-a băut și s-a jucat cu patimă.

Ansamblul de dansuri populare Dacii Liberi din Reus a încălzit atmosfera după care perechile s-au prins în horele ritmate interpretate de virtuoșii invitați.

Elena Bosinceanu a întregit paleta interpretativă cu un buchet de melodii populare moldovenești, interpretate în acompaniamentul instrumentiștilor de la Cluj, pe acordurile cărora atmosfera satului bucovinean a inundat masia catalană.

lleida robarna
Torregrosa / Lleida / Ziua Națională; foto MYK Studio

De obicei petrecerile se încălzesc mai greu, mesenii au nevoie să prindă curaj și să se familiarizeze cu vecinii de masă; nu a fost cazul sâmbătă la Palau de Margaleff, bărbații au trecut pe la standul librăriei PUNCT, unde au cumpărat clopuri cu tricolor, după care s-au încins în horă. Dansul feciorilor, recent intrat în patrimoniul UNESCO ca marcă românească exclusivă, interpretat magistral de Bașardăii de la Cluj, a fost încercat de câțiva dintre ei. Cu oarecare succes 🙂

lleida robarna
Torregrosa / Lleida / Ziua Națională; foto MYK Studio

A fost un eveniment privat, organizat de o inimoasă doamnă, Maria Felicia, ieșit oarecum din tiparele împământenite, acelea care spun că neapărat o asociație se ocupă de organizări de genul acesta. Sincer, nu știu cine a stabilit că e nevoie de un ONG pentru a strânge laolaltă oameni dornici de a marca un eveniment cultural. Din ce vedem, reușita acțiunilor de acest gen se datorează în primul rând voinței unor intreprinzători care se înhamă la o asemenea aventură, care poate chiar să aibă rezultate financiare nefericite, dar, cu toate acestea, nu au nici o intenție să se constituie în vreo formulă instituțională.

În cuvântul de deschidere părintele Daniel Simon de la Parohia ortodoxa din Lleida s-a adresat în egală măsură celor prezenți cât și în general românilor din diaspora cu îndemnul la unire sub semnul credinței și în jurul simbolurilor naționale. Aplauze a primit și Lăcrămioara Dubală de la Asociația Culturală Română din Igualada care în cuvântul ei a subliniat importanța participării în număr mare la evenimentele dedicate diasporei.

digi robarna
DIGI mobil la Torregrosa / Lleida / Ziua Națională; foto MYK Studio

Tombola organizată a distribuit premii către norocoși; cărți de la librăria PUNCT din Barcelona, reviste oferite de organizatori copiilor, cartele de telefonie de la distribuitorul DIGI mobil din Catalunya și CD-uri cu muzica îndrăgiților interpreți transilvăneni care au animat petrecerea: Ciprian Picovici și Bașardăii de la Cluj.

Anul acesta, mai mult ca altădată am avut senzația că sărbătoarea aceasta ne-a fost adresată nouă, celor aflați înafara granițelor, un prilej de a rememora tradiția, portul și pofta de viață care ne însoțește indiferent unde alegem să trăim. Anul acesta noi, împrăștiații, parcă am fost mai uniți decât cei care trăiesc în țara care umblă să își găsească cursul și spre care se îndreaptă gândurile noastre la fiecare ceas de sărbătoare.

La mulți ani România! te purtăm în gând.

digi dolce focus 2017
De sărbători fără televiziune? Imposibil!

 

Asistență de urgență – Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

barcelona urgența

  • Ministerul pentru Românii de Pretutindeni se interesează de situația românilor din Catalunya
  • Dacă vă aflați într-o situație de urgență privind siguranța personală nu ezitați să cereți sprijin

200.000 de români stabiliți în Barcelona, Girona, Tarragona sau Lleida sunt îngrijorați pentru stabilitatea locurilor de muncă, pentru siguranța lor și a copiilor. Trăiesc în Catalunya și nu pot fi imuni la tensiunile sociale care se remarcă în această perioadă.

Ca urmare a declarației unilaterale de independență și a contra-măsurilor anunțate de guvernul de la Madrid în 27 octombrie 2017, situația străinilor care trăiesc în Catalunya este garantată de cadrul legal definit de Uniunea Europeană asumat atât de guvernul spaniol cât și de partizanii independenței. Primim asigurări pe diverse canale că nu există motive de îngrijorare, dincolo de situații excepționale în care ne-am putea vedea implicați.

Totuși, dacă aveți un negoț și aveți probleme de securitate în desfășurarea activității, dacă suferiți o situație care vă afectează siguranța sau sunteți discriminat la locul de muncă nu ezitați să ne comunicați cazul. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni din România își manifestă intenția de a acorda sprijin și asistență de urgență în caz de necesitate.

Pe parcursul ultimelor săptămâni am primit la redacție promisiuni de asistență atât din partea ambasadei de la Madrid cât și a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni; suntem în legătură permanentă cu autoritățile din țară care se manifestă preocupate pentru siguranța concetățenilor noștri. Probabil că situația nu va impune luarea de măsuri excepționale însă este convenabil să știm că putem apela la cineva în caz de nevoie.

  • 934.181.535 Consulatul României la Barcelona
  • 642.102.808 RoBarna
  • 931.649.283 Centrul Cultural RoBarna Barcelona

 

Copiii în vizita la libraria Punct din Barcelona

copii libraria punct barcelona

  • Copiii care urmeză cursurile extra-școlare de la parohia Sf. Gheorghe din Barcelona în vizită la librărie
  • Librăria Punct a primit vizita unui grup de copii dintre cei care urmează cursurile extra-școlare de la parohie

Vizita copiilor la librăria Punct de sâmbătă, 14 octombrie 2017, se înscrie în programul manifestărilor culturale organizate de Centrului Cultural RoBarna dedicate românilor din Catalunya. De data aceasta părintele Aurel Bundă, coordonatorul școlii de Duminică de la Parohia Sf. Gheorghe din Barcelona, a însoțit micii vizitatori într-o incursiune pe tărâmul magic al cărților de povești.

Proiecția filmului pentru copii “Fata babei și fata moșului”, care a rulat special pentru ei, a fost un moment în care am înțeles din nou utilitatea și în acelați timp urgența acestui tip de acțiuni. Dialogurile din film, cu sunet original în limba română, s-au dovedit dificil de urmărit de către micuții care au avut reale dificultăți în a le înțelege. Părintele Bunda, cu multă răbdare, a explicat pentru fiecaruia în parte noțiunile care nu le erau familiare.


dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


La fel cum exercițiile fizice și alimentația sănătoasă ne întăresc și ne desăvârșesc corpul, cărțile sunt un instrument în dezvoltarea unei metode de călire psihologică pentru persoanele de orice vârstă. Deseori, cărțile pe care ni le citesc părinții în copilărie ne formează modul de gândire și felul în care privim lumea. Cu atât mai mult în diaspora unde copii urmează cursurile școlare în limba spaniolă, trebuie să facem eforturi la care nu ne-am fi gândit pentru educația lor până nu este prea târziu.

copii libraria punct
foto: MYK Studio

Istoriile îi învață pe copii să fie curajoși și buni la suflet, le formează valorile generale, îi ajută la delimitarea corectă a priorităților și la înțelegerea mai bună a propriei persoane și a lumii din jur. La rândul lor arată entuziasm și interes pentru cărțile expuse pe rafturile dedicate lor. “Mi se umple inima când văd librăria plină de copii. Înseamnă că avem o șansă de a le insufla dragostea către cuvântul tipărit” a spus Ani Dumitru, unul dintre organizatori.

Părintele Aurel Bundă care s-a desprins cu greu de secțiunea dedicată cărților de istorie: “Mulțumim foarte mult pentru invitație și pentru felul în care am fost primiți, unde sunt doi puterea crește, așa se zice. Mă bucur că există o librarie românească in diáspora. În felul acesta contribuim cu toții la educația copiilor, să nu uite limba română. La școala duminicală de la biserică aceasta este principala noastră preocupare iar faptul că există o librărie în Barcelona ne ajută în lucrul cu copiii înscriși”.

libraria punct barcelona
foto: MYK Studio

La sfârșitul vizitei copii s-au bucurat de tratația pe care sponsorii acțiunii le-au oferit-o, tortul elaborat de Pasteles Caseros și gustările de la Mercatrom au făcut deliciul tuturor. Fiecare a plecat cu cadouri de la librăria Punct, integrame și linguri de lemn decorative.

A fost încă un moment în care Librăria Punct din Barcelona își demonstrează utilitatea, planurile pentru viitorul copiilor născuți aici trec toate prin datoria noastră de a le aproapia limba română și tradițiile la care ținem cu toții.

Vizita diplomatului ambasadei de la Madrid, Mihai Sîrbu, în Barcelona

robarna mihai sirbu barcelona

  • Mihai Sîrbu, diplomat din cadrul Ambasadei României în Regatul Spaniei de la Madrid a efectuat o vizită de lucru la Barcelona

Diplomatul Ambasadei României în Regatul Spaniei de la Madrid, Mihai Sirbu, a efectuat o vizită de lucru la Barcelona, sâmbătă 30 septembrie 2017, ocazie cu care a vizitat librăria Punct, prima librărie românească fizică din Europa, la invitația Centrului Cultural RoBarna din Barcelona.

„Întotdeauna este o surpriză plăcută să descoperi, în mijlocul unui oraş din Spania, un colţ românesc. Surpriza este cu atât mai plăcută atunci când colţişorul respectiv este nu orice magazin cu produse româneşti, ci o librărie, o sursă de cărţi în română pentru orice vârstă, precum şi o sursă de ii şi alte produse artizanale româneşti”, declară Mihai Sîrbu care a profitat de vizita la librăria Punct pentru a cumpăra cartea fotografului catalan Enric Centeno proaspăt lansată. S-a arătat plăcut surprins de „Raftul Solidar” de unde a achiziționat un volum semnat de Adrian Melicovici pentru care a contribuit la coșul cu banii pentru cauze sociale. 

mihai sirbu barcelona librarie
Mihai Sirbu, diplomat al Ambasadei României în Spania la librăria românească Punct din Barcelona / foto: robarna

În continuarea vizitei, diplomatul ambasadei a solicitat informații despre activitatea Centrului Cultural RoBarna din Barcelona, a acțiunilor desfășurate de mediul asociativ românesc în beneficiul celor peste 140.000 de cetățeni stabiliți în Catalunya.

„În această atmosferă deosebită a librăriei Punct am avut plăcerea de a afla mai multe despre activitățile desfășurate de Centrul Cultural RoBarna şi despre felul în care Ambasada şi asociaţiile pot lucra împreună pentru comunitatea română din Catalonia”, a subliniat Mihai Sîrbu.

De asemenea, în contextul situației neobișnuite care domină societatea catalană zilele acestea, s-a interesat de atitudinea concetățenilor noștri exprimând totodată preocuparea ambasadei, a oficialităților românești precum și disponibilitatea de suport diplomatic dacă circumstanțele o vor impune. În acest articol găsiți numerele de telefon de contact puse la dispoziție de Ambasadă și Consulat pentru cetățenii români aflați în Catalunya.

Sărbătorirea anului centenar, 2018, este la rândul ei una dintre temele importante care privesc comunitatea românească din diaspora iar Ambasada, prin vocea diplomatului Mihai Sirbu, își manifestă disponibilitatea dezvoltării unui program de manifestări în Catalunya care să se înscrie în proiectul guvernamental dedicat acestui eveniment important pentru România.

foto : RoBarna

Ziua Limbii Romane – Centrul Cultural RoBarna din Barcelona

centrul cultural robarna din barcelona

  • Sâmbătă, 02 Septembrie, limba română a fost omagiată la Barcelona cu prilejul Zilei Limbii Române
  • Centrul Cultural ROBARNA a organizat întâlnirea iubitorilor graiului românesc desfășurată la Librăria PUNCT din strada Provenca

Centrul Cultural ROBARNA din Barcelona a desfășurat, Sâmbătă, 2 Septembrie 2017, acțiunea dedicată Zilei Limbii Române fixată în calendar în fiecare an la 31 August. Manifestarea a fost dedicată tuturor iubitorilor limbii române nefiind o întâlnire exclusiv românească; au participat români aparținând comunitatății din Barcelona, moldoveni așezați aici venind de peste Prut și catalani vorbitori de o românească impresionantă.

Asociația EștiMoldova, prin Elena Nazarova, Asociația Cultural Rumana ACROS din Sabadell reprezentată de Roberto Vîlsan, Asociația Moldovenilor din Catalunya condusă de Igor Cereteu, preotul Virgil Cîndea de la parohia ortodoxă Sf. M Tecla din Sabadell, s-au implicat activ la manifestarea de ieri, împreună cu numeroși membri ai comunității de limbă română din Barcelona.


Publicitate
dolce telekom


Ziua Limbii Române de anul acesta a însemnat pentru Centrul Cultural ROBARNA din Barcelona și asocierea la proiectul „Cartea – o ușă deshisă către viitor” inițiat de Doina Mustățea în urmă cu 13 ani și căruia i s-a alăturat un grup de scriitori români din Italia. Din donațiile românilor cu suflet din diaspora, sunt ajutați copii și bătrâni defavorizați din România. Cărțile, pe care un numar de scriitori români le pun la dispoziția cititorilor cu un preț voluntar (fiecare dă cât consideră pentru cartea pe care o cumpară) banii obținuți fiind destinați acțiunilor umanitare, le găsiți la librăria PUNCT din Barcelona care rezervă începând de astăzi „RAFTUL SOLIDAR” la care suntem invitați să achiziționăm titlurile de carte.

raftul solidar
Raftul Solidar – Cărți cu preț opțional, pentru cauze sociale / foto: RoBarna

Ilonorica Fochsiec a recitat versuri dedicate limbii române scrise de poeți clasici

ilonorica fochsiec
Ilonorica Fochsiec / foto: MYK Studio

Xavier Mir Oliveras, un împătimit ambasador al limbii române, a citit versuri din opera tradusă de Jana Balacciu Matei a scriitorului catalan Francesc Parcerisas

Xavier Mir Oliveras
Xavier Mir Oliveras / foto: MYK Studio

Elena Nazarova, președinta asociației EștiMoldova, a remarcat în cuvântul său liantul în care se constituie limba română, chemând totodată Centrul Cultural ROBARNA din Barcelona să se alăture proiectelor culturale propuse de la Chișinău și derulate de asociație

esti moldova
Elena Nazarova / foto: MYK Studio

ACROS, Asociația Cultural Rumana de Sabadell, prin persoana președintelui Roberto Vîlsan, salută sărbătoarea limbii române și punctează necesitatea unirii eforturilor tuturor celor care trăim în Catalunya pentru coagularea comunității în favoarea apărării drepturilor pe care le avem dar le ignorăm. A anunțat deasemenea propunerile ACROS de manifestări comunitare pentru toamnă la care Centrul Cultural ROBARNA va participa

asociatia cultural rumana de sabadell acros
Roberto Vilsan ACROS / foto: MYK Studio

Preotul Virgil Candea care păstorește parohia ortodoxă din Sabadell, a subliniat importanța oricărui gest care să apropie copiii născuți în Diaspora de limba și obiceiurile naționale. Copiii domniei sale au interpretat cantece patriotice

virgil candea
Virgil Candea împreună cu copiii / foto: MYK Stdio

Maris Stella Morales se inițiază în tainele limbii române și a acceptat invitația noastră cu condiția să îi permitem să recite o poezie în limba română. Am fost onorați, am acceptat bucuroși și nu am regretat, momentul a fost emoționant

Maris Stella Morales
Maris Stella Morales / foto: MYK Studio

 

Una dintre voluntarele noastre colege de la revista RoBarna, Iris Cristiana, ne-a împrospătat memoria cu fragmente din gândirea poetică a lui Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba în care gîndeşti, a gîndi – gîndire nu se poate face decît numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică”

Iris Cristiana
Iris Cristiana / foto: MYK Studio

Si pentru ca actul artistic să fie complet Dana Nicorici de la Pasteles Caseros Creaciones Unicas ne-au îndulcit limbile cele românești cu un tort pregătit special pentru Ziua Limbii Române

pasteles caseros creaciones unicas
Dana Nicorici / foto: MYK Studio

Alegerea zilei, a orei de desfășurare a evenimentului a fost ca întotdeauna dictată de particularitățile programului în diaspora și faptului că nu a fost organizată de o instituție oficială, în programul de lucru.

Manifestarea a fost prilejul cu care Centrul Cultural Robarna din Barcelona și-a lansat invitația către românii din Barcelona de a se implica activ în coagularea comunității, de a propune și de a se implica fiecare după posibilități în programul acțiunilor specifice pe care Centrul Cultural Robarna din Barcelona îl preia de la revista RoBarna, cu intenția declarată de a strânge laolaltă energiile creative și soluțiile la nevoile culturale ale unei comunități de limbă română răsfirate și firave.

Adunarea de ieri nu a fost despre mici, bere, hore sau manele. Cu toate acestea a trezit un interes care, mărturisesc, ne-a surprins plăcut. Intenția Centrului Cultural Robarna este de a oferi locul, spațiul necesar manifestărilor comunitare, de a facilita interacțiunea membrilor comunității, de a „dezlega limbile”. Principalul obiectiv al acțiunilor Centrului Cultural RoBarna este acela de a da ocazia oricăruia dintre cei care trăim în Barcelona de a ne cunoaște, prima condiție pentru a putea spera la o comunitate. Iar pentru îndeplinirea acestui obiectiv vă invit să acceptați invitația de va alătura acțiunilor Centrului Cultural Robarna.

„Oamenii ăștia de la RoBarna sunt peste măsură de încăpățânați, dacă își propun să facă ceva apăi să stiți că acel lucru se va întâmpla” – Elena Nazarova, EștiMoldova, Barcelona.

Poate că ni se vor alătura cu altă ocazie și reprezentanții filialelor partidelor politice, parlamentarii de diaspora, reprezentanți ai consulatului, avem ideea fixă că înainte de a fi oameni politici sunt membri ai comunității din Diaspora, trăiesc aici, iar interesele politice nu sunt mai presus de preocupările pentru educația copiilor lor. Noi avem răbdare de atât de mult timp că nu ni se mai pare greu.

 

Prima conferinta de presa a unui președinte roman la Casa Alba dupa 30 de ani

iohannis

  • În fine, putem folosi fără teamă de ridicol sintagme ca „un moment istoric pentru România” și chiar „mândri că suntem români”!
  • Președintele Iohannis s-a prezentat excepțional: demn, optimist, inspirat.

Vizita pe care Klaus Iohannis o face zilele acestea la Washington, la invitația președintelui american Donald Trump, are toate șansele să marcheze un punct de inflexiune în poziționarea României față de grupul țărilor din Comunitatea Europeană. Conjunctura a fost una favorabilă, invitația din partea președintelui american a venit într-un moment tensionat în ceea ce privește relațiile dintre Europa și SUA, pe fondul recentei schimbări de abordare a subiectului cheltuielilor alocate pentru funcționarea coaliției nord-atlantice, pe care președintele american a manifestat-o la recenta întrunire NATO.

Conferința la vârf a NATO s-a încheiat atunci de o manieră inuzuală după ce Trump a refuzat să confirme explicit angajamentul SUA pentru respectarea articolului 5 din acord, cel referitor la intervenția necondiționată a partenerilor în cazul unei agresiuni asupra oricăruia dintre statele membre.

nato trump
President Trump and Chancellor Angela Merkel of Germany, held a joint press conference in the East Room of the White House, on Friday, March 17, 2017. (Photo by Cheriss May/NurPhoto via Getty Images)

A fost să fie România, dintre toate statele Est-Europene, cea invitată la masa bogaților iar vizita președintelui Iohannis la Washington s-a transformat în felul acesta într-un moment de mare încărcătură simbolică. Marile agenții de știri au plasat conferința de presă a celor doi președinți desfășurată ieri în centrul fluxului de știri.

  • Trump a dorit să transmită un mesaj partenerilor din Orient și a făcut-o ieri alături de Iohannis pe peluza din fața White House. Declarația despre viitoarele sancțiuni aplicate Qatarului, declarat ca stat finanțator al terorismului, plină de mesaje subliminale, a fost făcută acolo.
  • Trump a decis că cel mai bun moment în care SUA își confirmă cuvântul dat față de partenerii NATO a fost ieri, la conferința de presă când a răspuns  întrebării puse de jurnalista de la TVR Ramona Avramescu. La întrebarea ei, Donald Trump a fost nevoit să spună ceea ce omisese din discurs la ultima reuniune NATO, și anume că SUA vor respecta articolul 5 al Tratatului.
  • Întrebărilor referitoare la scandalul intern căruia Trump trebuie să îi facă față, despre presupusele întervenții rusești în campania electorală americană, președintele SUA a ales să le răspundă ieri imediat după întrebarea referitoare la nivelul de implicare în securitatea Roamâniei ca stat vecin cu Federația Rusă. Toate marile agenții de știri au preluat mesajul.

Mesajele sale pentru România, pentru NATO și pentru Europa au fost extrem de tranșante și de lipsite de echivoc.

Cererea președintelui american care a solicitat statelor NATO să-și respecte angajamentul de a aloca 2 la sută din PIB cheltuielilor militare, dând ca exemplu pozitiv România, care a luat deja această decizie, ne pune în evidență. România, prin președintele ei, a ales alianța cu Statele Unite. România ar putea deveni avanpostul SUA și al NATO la granițețe UE, conform declarațiilor de ieri.


dolce telekom


 

A existat un  mesaj al lui Donald Trump referitor la lupta anticorupție de la București și a fost fără echivoc. Vizita președintelui Klaus Iohannis în SUA crește rapid cota României pe plan internațional, în mod special în Uniunea Europeană unde recentele discuții despre Europa cu mai multe viteze pun țara într-o poziție mai mult decât fragilă. Poate că acum, după declarația de intenție a intereselor americane în această parte a estului european, politica românească are mai multe argumente.

„Vă mulțumesc că ați venit aici, este o onoare să primesc un prieten atât de bun. (…)  Azi sărbătorim parteneriatul strategic ce s-a încheiat acum 20 de ani. Astăzi reafirmăm și sărbătorim un parteneriat strategic care a început acum peste 20 de ani (…) Vreau să recunosc capacitațile de conducere ale președintelui Iohannis, faptul că România a decis să crească bugetul pentru apărare la 2% din PIB.

nato trump inline 2
sursa: Getty

Aplaud curajul dumneavoastră de a lupta împotriva corupției și de a apăra statul de drept. Românii au trecut prin momente grele dar și-au revenit. Românii au facut contribuții foarte importante, printre ele premiul Nobel al lui Elie Wiesel, săptămâna aceasta comunitatea evreiasca din SUA i-a acordat președintelui Iohannis înalta distincție pentru munca sa. Viitoarele relații dintre Romania și SUA sunt luminoase, vă mulțumesc pentru conducerea dumneavoastră și că ați venit aici, abia aștept să întărim relațiile cu poporul dumneavoastră, relația a fost bună dar acum este mai puternică ca niciodată”, a declarat Trump în debutul conferinței de presă.

Cu o engleză impecabilă, ceea ce a mai atenuat din supărarea noastră că nu a folosit limba română, președintele Iohannis s-a prezentat excepțional: demn, optimist, inspirat. Dincolo de opinii personale sau partizanat politic am fost mândri de noi, prima dată după mult timp. Aveam nevoie.

Ana Blandiana la Barcelona

Ana Blandiana la Barcelona

  • Seara a debutat cu vizita la librăria punct din Barcelona
  • Întâlnirea Literară la parohia Sfântul Gheorghe 

Ana Blandiana a fost invitata revistei Robarna la întâlnirea cu diaspora românească din Barcelona.

Înscrisă în calendarul turneului de prezentare a trei traduceri în limbile catalana și spaniolă, manifestarea s-a bucurat de un mare interes din partea iubitorilor de literatură români și spanioli care au dorit să o cunoască în persoană pe marea poetă. Seara a început cu Ana Blandiana la librăria Punct din strada Provenca unde, înconjurată de autori ai câtorva dintre volumele prezente la rafturi, Tatiana Untu, Diana Burlacu și Corina Oproae, poeta a citit din versurile sale.

Librăria punct din Barcelona este concretarea unui proiect dezvoltat de Robarna de care Ana Blandiana s-a arătat impresionată și pe care a ținut să îl cunoască: „nu știam că există o librărie românească în afara țării” iar „dacă sunt într-o librărie trebuie să citesc câteva versuri”.

punct barcelona inline1
Ana Blandiana la librăria Punct /Barcelona foto: MYK Studio

Seara de duminică a continuat cu întâlnirea cu iubitorii de literatură găzduită de parohia Sfântul Gheorghe din strada Capella 25, unde preotul Aurel Bunda a fost un amfitrion desăvârșit.

În prezența Consulului General al României la Barcelona domnul Manuel Pleșa, Ani Dumitru de la Robarna a marcat însemnătatea prezenței poetei Ana Blandiana în mijlocul comunității românești din Barcelona, a mulțumit Institutului Cultural Român de la Madrid pentru reușita acestui nou proiect de nivel care se înscrie în misiunea de promovare a culturii și limbii române în spațiul iberic.

ana blandiana barcelona robarna
Seara literară Ana Blandiana Barcelona foto: MYK Studio

A fost evocată deasemenea remarcabila activitate a traducatoarei Corina Oproae si a editorului Antoni Clapes grație cărora pe rafturile librăriilor catalane apare încă un autor român reprezentativ.

foto: MYK Studio

Vizibil emoționată, Ana Blandiana s-a arătat impresiontă de primirea făcută, de faptul ca a găsit aici o comunitate închegată cu preocupări evidente spre păstrarea identității și tradițiilor românesti.

ana blandiana barcelona
foto: MYK Studio

Ingrid Hodivoianu, apropiată a familiei, a evocat momente din viața marii poete într-o prezentare emotivă și personală.

Programul artistic care a urmat a cuprins un minirecital de versuri al copiilor coordonați de profesoara Mădălina Silion

copii barcelona
foto: MYK Studio

Recitalul de vioară susținut de profesorul Gheorghe Vlasceanu l-a adus pentru prima oară pe Ciprian Porumbescu în diaspora barceloneză

gheorghe vlasceanu robarna
Gheorghe Vlasceanu / foto: MYK Studio

O impresionantă doină „a capela” interpretată de Elena Bosinceanu a încununat momentul

elena bosinceanu
Elena Bosinceanu / foto: MYK Studio

Seara s-a încheiat cu o lungă sesiune de fotografii și autografe.

ana blandiana autograf
Ana Blandiana la Barcelona / foto:MYK Studio

Mediul asociativ românesc a fost reprezentat de președintele asociației Unirea din Barcelona – Valentin Radu și al Asociației pentru Difuzarea Culturii Românești din Parets – Stela Vidrașcu.

Printre cei prezenți am remarcat pe scriitoarea Tatiana Untu, Diana Burlacu, Angela Mocanu, pe Contesa de Mora precum și membri ai comunității basarabene din Barcelona.

Cateringul asigurat impecabil de „Moș Ion” al lui Alex și Gabriela Nițescu, a invitat la lunga sesiune de socializare care a încheiat manifestarea.

Toate acestea nu ar fi avut același succes fără implicarea sponsorilor Valentin Radu de la Crama Dracula, a MaxDSS, MYK Studio, TARACO Studio, Pasteles Caseros al Danei Nicorici și al aranjamentelor florale asigurate de Liliana Turila.

Cu pastorul Beni Mogoș – Interviu (exclusivitate)

beni mogos

  • In exclusivitate pentru revista RoBarna din Barcelona, interviul cu pastorul Beni Mogos:

Pentru creștinii din întreaga lume, Paștele reprezintă cea mai mare sărbătoare. De-a lungul timpului au intervenit neclarități referitoare la această sărbătoare, astfel încât i-am adresat câteva întrebări lui Beni Mogos, pastorul Bisericii Baptiste “Agapia” din București.

Ojo Gherghin: În primul rând am dori să aflăm de ce nu este o dată fixă a Sărbătorii Pascale? Cum este ea stabilită?

Beni Mogoș: Sincer să fiu, nu imi este foarte clar acest lucru; nu-mi aduc aminte să fi studiat asta la Seminarul Teologic. Dacă nu greșesc, în general Biserica Ortodoxă folosește calendarul Iulian și regula de bază este ca Paștele să fie sărbătorit in prima duminică imediat următoare primei luni pline de după Echinocțiului de primăvară. In schimb, Biserica Catolică folosește calendarul Gregorian in stabilirea datei Paștelui.

O.G.: Sunt iepurașul și ouăle roșii simboluri ale Sărbătorii Pascale? Cum au apărut?

B.M.: Nu cred că este corect să considerăm iepurașul și ouăle roșii simboluri ale Paștelui. Mai degrabă sunt obiceiuri des întâlnite in diferite locuri pe pământ… dar nu peste tot. Nu știu cum au apărut, însă știu sigur că nu-și au originea in Sfânta Scriptură unde nu apare abosolut nimic menționat despre acestea.

digi dolce focus 2017

O.G.: Românii înţeleg prin masa de Paşte, prepararea anumitor bucate: miel, cozonac, sarmale, borş de miel. Ce este tradiţie şi ce este religie din tot acest festin?

B.M.: Știm din Vechiul Testament că in Religia Iudaica se jertfea mielul pascal la Sărbătoarea Paștelui. Însă în Creștinism, credincioșii nu mai aduc ca jertfă nici un miel; Hristos, Mielul lui Dumnezeu, a fost jertfa supremă pentru iertarea păcatelor oamenilor. Așa că pregătirea mielului pentru masa Pascală de către creștini este mai mult un obicei decât un act religios cu semnificație spirituală. Tot tradiție cred ca este și pregătirea celorlalte bucate.

O.G.: Ca simplu om, de ce ar trebui să cred în Învierea lui Iisus Hristos? Ce dovezi sunt în acest sens?

B.M.: Ar trebui să credem în învierea Mântuitorului pentru că numai astfel putem avea parte de mântuire și viață din viața Lui—viață veșnică cu Dumnezeu. Dovezile învierii lui Hristos sunt numeroase: peste 500 de martori oculari; convertirea multor dușmani ai Creștinismului în urma întâlnirii cu Hristos cel Înviat; mormântul gol; mărturia apostolilor suținută chiar cu prețul vieții; mărturia sutelor de mii de martiri creștini de pe-ntreg pământul; mărturia vieților transformate de Hristos de-a lungul secolelor, până în zilele noastre.

O.G.: De ce este învierea lui Iisus Hristos importantă? Cum ar fi arătat creștinismul fără această înviere?

B.M.: Aici mai bine îl citez pe Sfântul Apostol Pavel care scria în I Corinteni 15: 17-20 astfel: „Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credința voastră, sunteți încă în păcatele voastre; Și atunci și cei ce au adormit în Hristos au pierit. Iar dacă nădăjduim în Hristos numai în viața aceasta, suntem mai de plâns decât toți oamenii. Dar acum Hristos a înviat din morți, fiind începătura (a invierii) celor adormiți.”

O.G.: Săptămâna Mare, Joia Mare, Vinerea Mare. Termeni pe care îi tot auzim. Ce semnificații au de fapt?

B.M.: Sunt termeni care, binențeles, se referă la Săptămâna Patimilor—săptămâna din viața Mântuitorului care a culminat cu răstignirea, îngroparea și învierea Sa. În Joia Mare, Domnul Iisus Hristos a avut cina cea de taină împreună cu apostolii. În Vinerea Mare, El a fost biciut, batjocorit și răstignit. Însă denodamântul final al Săptămânii Patimilor este Duminica Învierii.

O.G.: Care este sensul postului în această perioadă?

B.M.: Chiar astăzi predicam în biserică și spuneam că postul în această perioadă ne poate domoli foametea trupească pentru a ne-o împrospăta pe cea sufleteacă. Postul însoțit de rugăciune și meditare la Sfintele Scripturi ne poate aduce într-o stare sufletească și mintală mult mai perceptivă la prezența lui Dumnezeu și la semnificația adevărată a Sărbătorii Paștelui.

O.G.: Cum ar trebui celebrată Sărbătoarea Paștelui? Există niște principii stabilite?

B.M.: Cu siguranță, fiecare Cult și Denominațiune Creștină are anumite principii și practici stabilite pentru Sărbătoarea Paștelui. Cred însă că cel mai important lucru este ca toate acestea să-L aibă în centru pe Domnul Iisus Hristos – patimile, moartea, îngroparea și Învierea Sa glorioasă.

O.G.: Putem afirma că Paştele exprimă mesajul principal al creştinismului?

B.M.: Cu siguranță ca da! Hristos a murit pe cruce ca să plătească plata pentru păcatele omenirii, a înviat din morți și șade la dreapta lui Dumnezeu. Și toți care-și pun credința în El, găsesc iertare de păcate, mântuire și viață veșnică. „Dumnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede in El sa nu piara, ci să aibă viață veșnică”( Sf. Ap. Ioan).

O.G.: În încheiere, ce le doriți credincioşilor cu ocazia sfintelor Sărbători Pascale?

B.M.: Sărbători binecuvântate! Hristos a înviat! Fie El viu și in inimile dumneavoastră!


Beni Mogos este pastorul Bisericii Creștine Baptiste Agapia din București. Originar din judetul Arad, Beniamin este absolvent al Institutului Teologic Baptist de grad Universitar din București. În anul 2010 a obținut un Master în teologie (ThM) de la Dallas Theological Seminary din Dallas, Texas. În timpul studiilor la DTS, atât el cât și soția sa, Anda, au avut oportunitatea de a lucra pentru „Insight for Living Ministries” la sediul lor central din Plano, Texas.

DigiMobil – cea mai agresiva miscare din telefonia mobila spaniola

digimobil combo

  • DIGImobil dă cu pumnul în masă și revoluționează piața de Telefonie Mobilă și Internet Mobil din Spania
  • Patru oferte clare, ieftine și cuprinzătoare în care stai comod indiferent unde suni
  • Cu contract sau cu ‘cartela’ costa la fel.  Si fara permanenta

Compania de telefonie mobilă de origine romaneasca, ce operează în Spania de nouă ani, lansează patru combinații de voce și date cu prețuri și caracteristici foarte agresive, oferite atât sub contract lunar cât și la ‘cartela’ preplătită (cu aceleași prețuri, volum de date, SMS-uri sau minute de convorbiri)

digi mobil preturi combo

Noile Combo de DIGImobil costă intre 5 si 20 euro

Noul catalog al DIGI mobil are caracter: clar, ieftin, precis, fără „letra pequena”. Prețuri rotunde care includ apeluri în Spania și Internaționale către mai mult de 50 de țări (Australia, Columbia, S.U.A., Anglia, Franța, Chile, Columbia, Grecia, Hong Kong, Singapore, Tailanda, Japonia printre altele) precum și Internet mobil.

Așa sunt noile Combo ale DIGI mobil:

[one_fourth]

Tarifare 
Combo

5€

10€

15€

20€

[/one_fourth]

[one_fourth]

Apeluri 
incluse

100 min

400 min

800 min

2000 min

[/one_fourth]

[one_fourth]

Internet
mobil

1GB

2GB

5GB

10GB

[/one_fourth]

[one_fourth_last]

DIGImobil catre
DIGImobil

2000’+100SMS

5000’+100SMS

5000’+100SMS

5000’+100SMS

[/one_fourth_last]

„El establecimiento de llamada”, taxa care scumpește telefonia mobilă spaniolă

Când alegem un operator sau altul ne uităm după prețul minutului de convorbire fără să vedem cat ne costa inițierea fiecarui apel în parte, scris cu litere mici la subsolul ofertei, „la letra pequena”. Statisticile arată că în medie facem convorbiri nu mai lungi de doua minute și jumătate dar la fiecare dintre ele plătim o taxă de începere a convorbirii care variază de la  37,9 cenți la Lycamobile, 29,9 cenți la Lebara sau 20 cenți Orange, Vodafone sau Movistar.

La DIGI mobil se aplică doar după ce s-au epuizat minutele incluse în Combo și costă 12 cenți.


DIGI mobil dinamitează de asemenea cotele de Internet Mobil dedicat

Dacă ai nevoie doar de internet (de exemplu pentru că ai telefonul mobil de alt operator si vrei numai internet pentru un tablet sau calculator) de asemenea ai la dispoziție două planuri generoase unice în Spania.

DIGI Naveg@:

[one_half]

Capacitate

2GB

5GB

[/one_half]

[one_half_last]

Pret

5€

10€

[/one_half_last]

Orice altă companie în Spania are prețuri de două ori mai mari la același volum de trafic.

digimobil naveg@


Convorbirile în rețea în Spania devin gratuite, membrii familiei sau colegii de muncă vor fi încântați să aibă același operator.

Ne-am obișnuit să privim DIGImobil ca fiind o companie românească get-beget, dedicată exclusiv românilor, este însă mult mai mult, este un jucător important pe piața de telefonie din Spania, cu servicii extinse, atractive pentru toți utilizatorii de telefonie mobilă și internet indiferent de naționalitate.

Noutatea care ne lasă fără putința de a privi în altă parte este volumul foarte mare de convorbiri gratuite între DIGImobil Spania, DIGImobil Romania și DIGImobil Italia.

Dacă, locuind în Spania, DIGImobil se dovedește cea mai avantajoasă opțiune indiferent către ce operator sunăm, acum apare un un motiv în plus ca și interlocutorii noștri din Spania, Romania sau Italia să treacă la DIGI mobil. Iar portabilitatea este gratuită și gestionată de companie.

Portabilitatea este trecerea de la o companie la alta păstrând numărul de telefon. În cazul DIGI mobil se poate trece de la un contract (de la Vodafone de exemplu) către DIGI mobil ‘cartela’ încărcabilă sau către un contract, după preferință, păstrând numărul de telefon.

Și, dacă nu era de ajuns, opțiunea de a putea folosi cartela DIGI mobil când mergem în țară (pentru care are alocat un număr de telefon românesc – coincid ultimele 6 cifre – ), la același nivel de costuri, este cireașa de pe tort.

Clienții actuali pot profita de noile avantaje solicitând la punctele DIGImobil trecerea la noile planuri tarifare Combo cu recalcularea bonurilor rămase neconsumate până la momentul solicitării.

Filmul ‘Caini’ de Bogdan Mirica a primit sase premii la Gala Gopo de ieri

caini-dragos-bucur

  • Vedem astă seară ‘Caini’ la Barcelona – Filmoteca de Catalunya de la 20,00 – link locație/detalii
  • Bogdan Mirică va face prezentarea filmului său care deschide Ciclul Filmului Românesc la Barcelona

Lungmetrajele ‘Caini’ și ‘Sierranevada’- cele mai multe premii la Gala Gopo 2017

bogdan mirica

Șase premii la Gala Gopo a primit filmul ‘Caini’, în regia lui Bogdan Mirică, pentru Cel mai bun actor într-un rol principal — Gheorghe Visu, Cel mai bun actor într-un rol secundar — Vlad Ivanov, Cea mai bună imagine — ex aequo Andrei Butică și Marius Panduru pentru filmul „Inimi cicatrizate”, Cel mai bun sunet — Sam Cohen, Sebastian Zsemlye, Herve Buirette, Cea mai bună muzică originală — Codrin Lazăr, Sorin Romanescu și Cel mai bun film de debut — Bogdan Mirică.

dragos-bucur

„Când au fost anunțate nominalizările, producătoarea filmului, Marcela Ursu, mi-a trimis un mesaj în stilu-i caracteristic: ‘Nu o să iei absolut nimic, o să ia tot Cristi (n.r. Cristi Puiu) și Cristian (n.r. Cristian Mungiu)’. Le mulțumesc că nu au participat la categoria asta”, a spus, cu umor, Bogdan Mirică când a primit premiul pentru Cel mai bun film de debut.

digi dolce focus 2017

Cel mai dorit trofeu la Gala Premiilor Gopo desfășurată marți seară la Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București, Premiul Gopo pentru Cel mai bun film de lungmetraj, a fost câștigat de pelicula „Sierranevada”, în regia lui Cristi Puiu.

Premiul publicului, pentru filmul românesc cu cel mai mare succes de box office în 2016, a fost acordat, la ediția din acest an a Premiilor Gopo, pentru două filme — „Selfie 69” în regia Cristinei Iacob, care a avut 133.207 spectatori și încasări de 2.296.771 lei, și „Două lozuri” în regia lui Paul Negoescu, ce a avut 127.513 spectatori și încasări de 2.403.355 lei.

Premiul pentru întreaga carieră i-a fost oferit, la ediția din acest an, actorului Ion Dichiseanu.

ion dichiseanu

„Îți creează un oarecare disconfort să începi să îți lauzi un coleg. Am intrat pe net și am găsit: număr filme, multe, număr de piese de teatru, foarte multe, număr de femei pe care le-a iubit … câte locuri sunt în sala asta? Număr de femei care l-au iubit … Doamnelor și domnilor, bunul meu prieten, Ion Dichiseanu”, a spus actorul Constantin Cotimanis în prezentarea făcută lui Ion Dichiseanu.

„Știți că mă simt bine? Vă iubesc, am venit cu dragă inimă și, mai ales, eu l-am cunoscut pe Gopo. (…) Le mulțumesc organizatorilor că s-au gândit să îmi ofere acest premiu. E o vorbă franțuzească: mai bine mai târziu decât niciodată”, a spus Dichiseanu la primirea statuetei Gopo. El a povestit totodată că în curând va începe lucrul la un film cu regizorul Toma Enache și s-a declarat încântat că va juca alături de actori din tânăra generație.

Premiul pentru întreaga activitate i-a revenit actorului Valentin Uritescu. Distincția i-a fost înmânată de Claudiu Bleonț.

valentin uritescu

„Eram în anul întâi de facultate, când am debutat în cinematografie, în filmul lui Gopo ‘S-a furat o bombă’. Aveam o singura replică — ‘Să mergem’. Au trecut peste 50 de ani și acum, uite, Gopo. Bine ai venit în sufletul meu și mulțumesc”, a spus Valentin Uritescu.

Premiul special al ediției de anul acesta a fost acordat unui profesionist al efectelor speciale și pirotehnice — Constantin Petre. El nu putut fi prezent la gală din motive medicale, a precizat prezentatorul galei, actorul Alexandru Bogdan.

Printre cei care au înmânat premii la Gala Premiilor Gopo s-au numărat Margareta Pâslaru, Matei Dima, Diana Cavallioti, Mircea Postelnicu, Ionuț Grama, Cristina Flutur, Smiley, Raluca Aprodu, Tudor Aaron Istodor, Magda Catone, Ana Ularu, Dana Dogaru, Marian Ralea, Claudiu Bleonț și Victor Rebengiuc.

Gala Gopo a avut și un moment ”In memoriam” pentru oamenii de cultură care au murit în 2016, actorii Radu Beligan, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Paula Sorescu, Dinu Ianculescu, Theodor Danetti, George Alexandru, Ioan Gyuri Pascu și regizorii Ion Truică și Radu Gabrea.

corespondență: Agerpres

Calatoriile lungi se fac de unul singur

mirel magop

CU BADEA CÂRȚAN PRIN LA CIOTAT

de IOAN T. MORAR

i t morarTrebuia sa vină pe 24 ianuarie. Mă sunase, cu câteva zile înainte, Sevastian Hulub din Barcelona să mă întrebe dacă sunt de acord să-l întâlnesc. A trecut pe la ei, pe la redacția RoBarna. Mă uit, da, au publicat o fotografie și un mic text. Mi-a spus că e un om care vine de foarte departe, din America Latină, unde a umblat doi ani de zile pe jos, iar acum se îndreaptă spre casă. „Pare ciudat, dar nu e, e un om pasionat” — m-a asigurat Sevastian.

M-am gândit că 24 ianuarie e o zi potrivită să mă întâlnesc cu un romån, aici, în La Ciotat (Franța – n.r). Sigur, doi sântem prea puțini pentru Hora Unirii, dar de stat la o cafea sântem suficienți. Am căutat cu atoateștiutorul Google ce și cum cu globetrotterul nostru: Mirel Magop e cunoscut mai ales pentru că a refăcut, în zilele noastre, în mileniul nostru, drumul lui Badea Cârțan spre Roma, în întregime, pe jos. De aceea i se mai spune chiar așa, Badea Cârțan. Are și o adresa de mail cu numele ăsta.

Mi-am adus aminte că am citit, pe când eram elev în școala generală, o carte, Prin vama cucului. Viața lui Badea Cârțan. Autorul nu mi l-am mai amintit, dar internetul și-a facut datoria: Octavian Metea. Am fost impresionat atunci de țăranul care-și depășise condiția, care a trecut munții clandestin… Nu-mi mai aduc aminte exact conținutul carții, dar îmi este foarte clar cine a fost Badea Cârțan, coborât de pe Columnă, la Roma (a zis cineva asta, așa mi se pare). Acum îmi dau seama că putea prinde un loc în întrecerea „Mari Români” de la TVR.

mirel magop
Mirel Magop

Și cum stăteam eu așa și mă gândeam la toate astea, dar și la altele, păstrând un pas hotarât, pe traseul meu zilnic pe la Mugel, apoi, în coborâre, prin Vechiul Port, spre promenadă și plaje, sună telefonul. Era chiar Mirel Badea Cârțan. Vorbea de pe un număr franțuzesc. Cum eram pe 23 ianuarie, și spun: deci, ne vedem mâine, nu? Când ajungeți? – „Păi, am ajuns deja, cu o zi mai devreme… Sânt în La Ciotat” Gata, îmi întrerup traseul și merg să-l întâlnesc la intrarea în Parcul Municipal.

Îmi spusese ca știe cum arăt. N-a fost problemă să ne întâlnim, i-am vazut de departe silueta înaltă, cu un rucsac mare în spate și unul mai mic în față „pentru echilibru”. Pe rucsacul din spate e fixat un tricolor, trecut prin multe, vizibil marcat de ploile de pe traseu. Un steag plimbat de-a lungul drumului, precum oglinda lui Stendhal. – Am ajuns mai repede pentru ca am mai și făcut auto-stopul, parcă nu mai am rabdare, vreau să ajung acasă, după mai bine de doi ani… M-a adus cineva din Aubagne până aici…

Deci, avem un musafir venit cu o zi mai devreme, cum procedăm? Parcă nici întrebările nu-mi sunt pe limba, întârzie… Îl întreb dacă-i e foame, deși suntem dupa ora trei după amiaza, când restaurantele din Franța trag oblonul. Aici dacă nu te-ai așezat la masă între doisprezece și două, salut, nu te mai servește: „Ne pare rău, a plecat bucătarul”. Între prânz și cină mai poți prinde ceva chioșcuri, în sezonul estival, cu sandvișuri. Dar acum, iarna, nu ai unde mânca, doar la fast-food-uri, dar astea sunt departe de centru, unde ne aflam noi. Îmi raspunde ca nu-i e foame. Deci, cu asta am rezolvat-o. Dar o cafea tot putem sa bem împreună.

digi dolce focus 2017

Ajungem în Portul Vechi și ne așezăm la un fel de berărie, La Civette, unde n-am mai fost niciodată, de patru ani de când locuiesc în La Ciotat. „Ar merge o bere?” Da, merge o bere, îmi confirmă. Apoi trecem și pe cafea. Mă uit la românul venit cu o zi mai repede, are o barbă care-l face să semene, mi se pare mie, cu Don Quijote interpretat de Peter O’Toole, în Omul din La Mancha. Cum vine din Spania, comparația mi-e și mai la îndemână. Nu-i spun asta, el vrea sa fie Badea Cârțan. Ne privim în tăcere…. Marea mea problemă, care mă și apasă, e că nu am cum să-l găzduiesc. Îi spun asta din start, nu vreau să păstrez ambiguitatea. Nu am unde, Carmen e cu gripă, e complicat. Nu se aștepta să-l găzduiesc, are cortul cu el, trebuie să-și găsească un loc în care să-l ridice pentru o noapte… Vine berea, începem sa legăm discuția. Îi pare bine ca ne-am vazut pentru că vrea să-mi ceară părerea despre cărțile pe care vrea să le scrie. Una din ele e o carte-joc, Toate orașele din Romånia. Nu intru în amănunte. Aflu doar că întreaga nebunie (în sens placut) cu drumeția asta necontenită s-a născut din dorința de a vedea toate orașele din România. De a le vizita pe toate, pe jos. Sa fie primul român care a vizitat toate orașele țării. Și-a făcut un program, cu termene de vizitare. Numai că, în 2004, planul lui a fost dat peste cap, au mai apărut douazeci și șapte de orașe din mijlocul unor comune mai răsărite. Așa că proiectul i s-a întins cu niște luni.

mirel magop Barcelona
Popasul din Barcelona

A dus gândul la capat timp de trei veri, însumând 11.000 de kilometri. Între timp, cineva i-a spus că merge pe jos ca Badea Cârțan. L-a interesat personajul, a citit despre el, și-a pus în cap să-i calce pe urme, și la propriu, și la figurat. A facut pregătiri, a căutat sponsori, a mers în Cărțișoara, satul personajului… A căutat cizme, cojoc, traistă, totul ca la carte. La Cartea pe care e pregătit să o scrie. Nu insist pe tema asta, chiar aștept memoriile. (Mi-a trimis pe mail, ulterior, niște pagini foarte interesante. Scrise alert, cu suficientă auto-ironie…). Între timp, a trecut peste oraș o perdea de ploaie, s-a oprit, apoi vântul a plimbat norii și a lăsat un cer senin. Am ajuns la cafea. Măcar nu va ploua atunci când Mirel își va întinde cortul. Sunt trist când mă gândesc la asta, la faptul ca n-am cum să-l ajut. Încă o dată viața e nedreaptă: eu o sa dorm la căldură, el se va adăposti la marginea orașului, pe jos, în cort. Îmi exprim încă o data părerea de rău, iar el zâmbește sincer și îmi zice să fiu liniștit, nu e nici cea mai mică problemă. Nu-i ger, nu-i viscol, e obișnuit să doarmă în cort, face parte din povestea călătoriei. Iar o calatorie lungă înseamnă austeritate. Duci cât poți să duci în spate, restul nu te interesează. Totul e drămuit.

Bun, zic, dar un bărbat singur plecat prin lume, întâlnind atâția oameni… nu ajunge, cumva, să se îndrăgostească pe drum? – Mereu mă îndrăgostesc. Dar îmi trece repede. Îmi dau seama că nu ar merge.. Poate fi doar o atracție fizică temporară. Oricum, eu nu subestimez puterea dragostei, ar fi singura putere în stare să mă „ancoreze”! Nu insist, deși sunt convins că, bărbat atrăgător fiind, învelit în misterul călătoriei, a lăsat ceva inimi bătând mai tare la gândul lui. Poate vom afla din carte.

– Dar alte aventuri?
– Am fost prădat în Argentina. Norocul meu a fost ca hoții erau începători și că, după discuții cu ei, au plecat cu mai puține obiecte decât îmi luaseră inițial… îi spun că și eu am avut o idee de mers pe jos, refacerea călătoriilor Apostolului Pavel, ca o expediție ecumenică. Mirel, însă, nu crede c-ar putea merge în grup. Au fost doar câteva etape în care s-a însoțit cu alți călători întâlniți pe drum. Dar nu s-a putut adapta. „Fiecare cu ritmul lui, cu bioritmul lui, cu gândurile lui… Nu, călătoriile lungi se fac de unul singur”. Nu, n-ar fi fost bun de apostol, dar ideea o reține. Poate iese ceva… și cu încălțămintea cum se descurcă? – La început mergeam la noroc cu papucii. Au fost perechi cu care mergeam și două mii de kilometri și au fost unii care s-au rupt după o săptămână. Acum am experiență și știu ce să iau. Ultima pereche de bocanci m-a ținut tot anul în America de Sud, cinci luni înainte (prin Europa) și două săptămâni după ce am ajuns.

Terminăm și cafeaua, se înserează, dar încă nu e ora de culcare. Mă gândesc să-i arăt ceva cu care noi, locuitorii din La Ciotat, ne mândrim. Eden Theatre, cel mai vechi cinematograf din lume încă în funcțiune. Îi spun că aici e leagănul cinematografului, iar Mirel îmi spune că, după informațiile lui, ar fi Lyon-ul. Adevărul e parțial: frații Lumière au locuit la Lyon, dar vacanțele și le făceau pe domeniul lor din La Ciotat. Într-o astfel de vacanță au filmat Intrarea trenului în Gara Ciotat și Stropitorul Stropit, prima comedie și, totdată, primul film în care s-au dat indicații de regie. Grădinarul care uda florile a primit următoarea indicație: „Te comporți normal, ca în viață”. Și, de atunci, cam asta a rămas ambiția cinematografiei, să se comporte ca și când ar fi adevărată, nu doar o iluzie proiectată pe un perete.

Mai am un disconfort: când mergem spre Eden Theatre, el are doi saci (în spate și în față), iar eu sunt cu mâinile în buzunar. Îl întreb dacă nu vrea să-l ajut. Iar el: „La ce?!” (Câte kilograme are toată încărcătura? Treizeci și cinci în spate și zece în față. Îmi spune că după ce încheie o călătorie toată coloana i se dilată, devine mai înalt cu câțiva milimetri și are dureri de spate. Dar în timpul călătoriei totul trebuie dus în spate, așa e regula. Mai am o întrebare: câți kilometri înseamnă o etapă? -În Turul Romaniei s-a întâmplat o singură dată să fac 54 km, iar când am fost Badea Cårțan o dată 52. În America de Sud am mers 38 de kilometri într-o zi (record sud-american) și a doua zi 23 de kilometri, fără oprire, pentru că eram în Peru, în Cordiliera Blanca, lângă Huascaran (la înălțimea de 6700 m) locul cu cea mai mică valoare a gravitației. Nu știam atunci despre asta. Am crezut ca am întinerit brusc! Râdem. Face o poză cu Eden Theatre.

Are mii de poze de peste tot. Ar putea face o expoziție de kilometri de poze… îl întreb ce face de mâine încolo. Va merge să vadă faleza de pe Route des Crê-tes, cea mai înaltă din Europa, în drum spre Cassis. (Ce chestie, zice, nu știam cum să-i explic celui care m-a adus de la Aubagne cuvântul faleză. Până când s-a prins el și mi-a spus pe franțuzește, ah, falez — falaise n.m.) Îl întreb dacă are hartă și-mi spune că nu are nevoie. I s-a dezvoltat un spirit de orientare foarte bun. În Europa, mai ales, totul e atât de bine indicat, trebuie doar să știi unde vrei să ajungi. Drumurile nu mai sunt încurcate. Pe jos e mai greu să te rătăcești. Îi spun că-l voi însoți până în locul în care își va pune cortul. Știu o zonă, spre Mugel, unde am văzut vara niște turiști înoptând. Ne ducem acolo și tristețea mea crește. E greu de explicat… Ajungem, scoate lanterna, examinează, îi convine. Îl las să se aștearnă și am sentimentul nu că-l las, ci că-l abandonez… Am avut o noapte agitată, n-am reușit să adorm. Apoi m-am trezit de dimineață și m-am dus să-l mai prind acolo, demontând cortul. Am luat niște croissante și o sticlă cu cafea. Mirel nu mai era. Nu mai rămăsese nicio urmă. Mi-a trecut prin cap că totul a fost doar în imaginația mea de dromoman refulat. Până peste trei zile, când am primit un mail de la Mirel: a ajuns la Torino, va pleca cu un autocar spre Timișoara, unde va locui la fratele lui. N-a dormit acolo unde l-am lăsat eu, s-a mutat pe plaja Mugel. Ajuns în Timișoara, Mirel mi-a mai trimis un mail. Era îngrijorat pentru că i s-a spus că nu poate folosi numele de Badea Cår]an. A auzit că e o decizie nouă a Academiei Romåne referitoare la denumiri istorice. L-am liniștit, spunându-i că nu-i așa. Și că, în fond, chiar dac-ar fi fost așa, nicio decizie nu e retroactivă. Dacă ai fost pe jos din Cârți-șoara pânâ la Roma, dacă ai fost în opinici, în cojoc și ai dus cărți în traistă, nicio Academie din lume nu te poate obliga să nu fii Badea Cârțan. Pentru că tu ai fost deja.

Publicat în revista Orizont a Uniunii Scriitorilor din România

 

Martie cu cantec si voie buna – Jonquera

jonquera inline3

Românii din Jonquera au sărbătorit Ziua Femeii cu flori, muzică, tombola, chef și voie bună

Petrecerea organizată de Restaurant Andrea din Jonquera, cu ocazia începutului de primăvară a fost un festin dedicat femeilor din viețile noastre. Desfășurată în primitoarea locație oferită de Figueres Parc sărbătoarea a fost evenimentul din zona de nord catalană pe care nimeni nu a dorit să îl piardă, saloanele arhipline făcând dovada interesului extraordinar pentru această petrecere.

jonquera inline1
foto: Tarraco Studio

Sărbătorile românești nu mai sunt de mult doar despre mâncare și băutură, în ultimii ani se remarcă tendința spre organizarea de evenimente complexe, cu o accentuată tentă comunitar-culturală,  iar cel de la Jonquera a respectat rețeta. Un program muzical bogat, surprize pregătite de organizatori, artizanat și carte românească de la RoBarna, o prezentare de produse cosmetice Plantar potrivită sărbătorii, o tombolă atractivă și multă voie bună.

jonquera inline1
foto: RoBarna

Special pentru eveniment au fost invitate din țară interpretele de muzică populară Andreea Haisan și Virginia Irimuș care, cu recitalurile extraordinare au încălzit atmosfera de sărbătoare până la incandescență, dansul și horele marcând orele până spre dimineață. Vinul bun, alb și roșu – culorile mărțișorului după cum au opinat hazliu pasionații – a dezlegat inhibițiile și au lăsat loc veseliei spumoase.

jonquera inline3
foto: Tarraco Studio

Printre participanți am remarcat prezența unor reprezentanți ai asociațiilor culturale: Stela Vidrascu – Centrul Cultural Român, Ștefan Dubală – Asociația Culturală a Românilor din Igualada sau Emil Băgneanu – Asociația Culturală Română Dacia din Arbucies.  Domnul Valentin Cocoș de la PNL precum si câțiva membri ai PSD, prezenți la manifestare, s-au dovedit a fi buni dansatori ai jocurilor românești.

pusa-de-tarraco-pe-fb-b
foto: Tarraco Studio

“ Ziua femeii, această sărbătoare a noastră, ne-a oferit prilejul să arătăm femeilor românce, cât de mult contează pentru noi. Vă mulțumim pentru tot ceea ce am învățat de la voi, iubirea și cum să dăruim necondiționat. Vă mulțumim pentru că sunteți cele care insuflați dragoste în tot ceea ce faceți pentru familie, pentru că sunteți cele care dați lumii frumusețe. Vă mulțumim pentru că, oricât v-ar fi de greu, reuşiţi să o luați de la capăt în fiecare zi, mai puternice și mai hotărâte, oriunde v-ați afla în lume. Vă urăm o primăvară frumoasă, cu soare, fericire și toată dragostea noastră prinsă într-un frumos buchet de ghiocei” spune Florentina Pleș, organizatoarea evenimentului.

digi dolce focus 2017

Premii la tombolă au fost oferite de: MaxDSS – televiziune românească prin satelit, Ingrid Hodivoianu – traducător, interpret autorizat de limbă spaniolă, Plantar – reprezentanța Barcelona, RoBarna.
Partener Media: Revista RoBarna, Tarraco Studio

Elena Bosinceanu – Mama, Sotie, Artista

elena bosinceanu

Îndrăgita interpretă de muzică populară, Elena Bosinceanu, stabilită de mulți ani în Tarragona – Spania, vine din dulcele târg al Iașului de unde provin multe femei frumoase, deștepte și talentate. Vă prezentăm o părticică din ea, din simplitatea și onoarea ei. „Păstrez adevărul în cântec”, ne spune. Despre cum a ajuns să trăiască printre măslinii din Spania, despre muzica cântată de ea, despre familie și credință ne-a vorbit în exclusivitate pentru RoBarna:

Să rezum în câteva rânduri relația mea cu muzica este foarte greu dar am să încerc.

M-am născut într-un sat din județul Iași, într-o casă cu șase copii, toți cu drag de învățătură și de muzică. Cred că înclinația spre arte se moștenește. Mama cânta doar pentru noi, cânta când era veselă și nu se oprea când o copleșeau tristețile vieții. Atunci, nici nu mi-am dat seama că toate acestea s-au aşezat adânc în sufletul meu. Dintre toți, mie mi-a plăcut cel mai mult a cânta, orice. Mi-a fost clar pe urmă de unde m-am încărcat, să aduc bucurie ascultătorilor prin cântec. Muzică populară, ușoară, folk, invățam cu ușurință orice melodie de la radio și o fredonam până ajungeam să-i plictisesc pe cei din jur.

Am făcut Liceul Pedagogic din Iași și am ajuns învățătoare.

După liceu m-am înscris la cursurile Școlii Populară de Arte de la Iași pe care tata nu m-a lăsat să o urmez până la urmă, „aveam destul cu meseria” spunea, dar am continuat să cânt. Am participat la festivalurile vremii – Cântarea României – unde am luat premii la faza națională cu muzica folk.  Asta era de fapt mentalitatea în vremurile acelea. Tatăl meu trăiește și, la cei 94 de ani pe care îi are, mare îi este mirarea și plânge când mă duc în România să îi cant „pe viu” melodii care îl ung la suflet.


robarna-ads-2017_martie_low


Îmi plăcea foarte mult meseria de învățătoare și m-am dedicat ei cu mult suflet, uitând sau necrezând că aș putea cânta bine și cu succes. Practic, la un moment dat, planurile muzicale luaseră sfârșit. Apoi m-am căsătorit, ne-am mutat din satul unde locuiam la Iași, am devenit mamă. M-am devotat acestei „meserii”, punând pe primul loc familia și apoi copii din clasele mele. Dar contactul cu muzica nu l-am pierdut niciodată, am predat cu plăcere limba română română și muzica. Copiii de la clasele mele cântau bine obligatoriu. Făceam coruri de copii prin școlile pe unde am lucrat pentru că muzica o aveam în sânge și încercam să dăruiesc tuturor din pasiunea mea, într-o formă oarecum inconștientă. Și chiar am reușit să transmit asta copiilor, am foști elevi, deveniți astăzi muzicieni, inclusiv băiatul meu cel mare.

Am plecat din țară cu gândul la viitorul copiilor și dintotdeauna am știut că am luat decizia bună, chiar daca ruperea de țară, de familie, de părinți, de tot – a durut și doare și astăzi.

elena bosinceanuAm ajuns în Spania în 2003. Dan, băiatul cel mare avea 13 ani când a venit, începuse în Iași liceul de artă. A absolvit liceul la Reus și paralel școala de muzică din Vila Seca. Este pasionat de muzică iar acum este în ultimul an de Conservator la Londra. S-a acomodat destul de greu în Spania, pentru că cerințele erau mari și trebuia să învețe cele două limbi. Plus că era adolescent, o vârstă dificilă chiar atunci când nu trebuie să facă față provocărilor suplimentare pe care le implică diaspora. Dar cred că asta l-a motivat și mai tare în studiul instrumentului, ajutat fiind și de o profesoară de excepție care l-a înțeles și l-a sprijinit mult.

Emilian, băiatul meu cel mic, avea 5 ani, a început practic aici să studieze și n-a avut deloc probleme, ba chiar a fost un elev foarte bun. Îi place foarte mult chimia și a ales sa studieze la Universitatea din Barcelona.

Plecarea noastră din țară a fost un pas important și benefic pentru viitorul copiilor, le-am oferit cele mai bune șanse pentru realizarea lor ca oameni, să își împlinească visele.

Am crescut în spirit de credinţă, de smerenie şi de rugăciune spusă cu convingere. Eu chiar le spun celor cărora le plânge sufletul, că rugăciunea e cel mai bun medicament; aduce împlinire şi vindecă sufletul. Am intrat în corul bisericii din Tarragona pentru a-mi folosi darul dat de Dumnezeu. Am întâlnit apoi oameni cu care am împărțit afinități spirituale, am format un grup împreună cu care cântam în special colinde prin localitățile apropiate. Cântăm românilor, cântăm catalanilor și peste tot pe unde suntem invitați la spectacolele interculturale, unde aveam ocazia să facem cunoscută zestrea muzicală românească.

elena bosinceanu 2

Am început sa cânt muzică populară moldovenească cu un muzicanții din zonă, cu ideea de a cânta la întâlnirile românești sau chiar la petreceri. Cu multă ambiție am descoperit că mi se potrivesc bătutele moldovenești și sârbele de peste Prut. Așa a renăscut dorința de a cânta, este forma mea de a păstra legătura cu țara, cu ce îmi este drag. Cânt muzica românească și sunt fericită când o fac. Nu contează că printre spectatori se află personalităti sau oameni simpli, eu simt că pot să îi bucur, să fac să le dispară norul din suflet.

Am multe costume populare de care sunt tare mândră.

Nu îmi fac planuri, îmi mențin stilul de muzică tradițională și ușoară doar că uneori cred că am luat prea in serios această ocupație și simt că imi este destul de dificil să îmi găsesc locul și să-mi păstrez felul de a fi sincer și deschis. Îmi respect foarte mult spectatorii și am simțit de multe ori sprijinul lor tocmai de aceea cred că am o datorie față de ei, față de cei care îmi acordă încredere. Unul dintre ei este soțul meu, unul pretențios dar generos în eforturi și răbdare.

elena bosiceanu 1

Pentru că este Martie, urez tuturor femeilor să se bucure de fiecare rază de soare, spiritul acestei zile să le însoțească pretutindeni, sa fie înconjurate de căldură, dragoste, de zâmbetele copiilor.

Va doresc o primăvară minunată!

Ce asociatii din Catalunya vede ambasada de la Madrid

asociatii romanesti in catalunya

Numărul de asociatii românești din Spania înregistrate pe site-ul ambasadei de la Madrid depășea anul trecut 120. Dintre cele trecute în scriptele ambasadei, unele erau active iar altele prăfuite și lăsate în paragină după îndeplinirea scopului pentru care au fost constituite. S-a facut „curățenie” iar rezultatul este că pentru Catalunya, de exemplu, pe listă au rămas 3. Niciuna dintre ele cu activitate comunitară notabilă. Una necunoscută, alta dedicată domeniului profesional iar ultima cu un profil dificil de definit.

asociatii romanesti
Date la zi 20 februarie 2017

Nici măcar una dintre organizațiile românești cunoscute și cu activitate constantă în ultimii ani nu apare înscrisă în registrul ambasadei de la Madrid. Tarragona, Guissona, Parets, Lleida, Barcelona, fiecare dintre ele cu măcar o asociație viguroasă, nu figurează în scriptele oficiale. Asta poate însemna două lucruri, ori că responsabilii acestora au încetat să mai spere la o colaborare cu reprezentanții români sau că ambasada își recunoaște limitele, păstorind doar zona Madrid (33 de asociații înscrise din totalul de 70).

Un milion de români trăiesc în Spania formând una dintre cele mai numeroase comunități de limbă non-spaniolă din peninsulă. Cu bune și cu rele  este una dintre comunitățile cele mai bine adaptate la țara de adopție, românii încercând cu succes să își structureze viața tacit, fără valuri, integrându-se pe cât posibil în comunitățile de adopție. Dacă pentru tot ce ține de viața cotidiană oamenii își găsesc rezolvările în comunitățile locale, pentru partea administrativă și tradițional culturală au nevoie de entități proprii.

Pe fondul lipsei de organisme identitare au apărut cele mai multe dintre asociațiile culturale care activează astăzi. Ele sunt implicate în susținerea tradiției, limbii sau istoriei și fac mult pentru românii de peste granițe. Au învățat să trăiască din iluzii pentru că este tot ce le-a rămas după bomboana amară a promisiunilor neonorate. Nefinanțate, hulite și categorisite la grămadă, nu vor înceta să facă acțiunile pe care le propun doar pentru că „sprijinul cultural” din partea turnului de sticlă de la Madrid rămâne doar un slogan de campanie.

 

 

‘Unirea de la Bruc’ – Comunitatea stie sa petreaca

unirea de la bruc

 


La 158 de ani de la Unirea Principatelor Române înfăptuită de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, sâmbătă, 28 ianuarie 2017, la Hotel Bruc din Catalunya, peste 300 de români au cinstit drapelul și tradiția.

bruc 2017 1
foto: BCN Studio Events

Mai mult de 300 de oameni s-au unit și au încins Hora Unirii la Hotel Bruc, sărbătorind Unirea Principatelor Române. Inimile tuturor celor ce au ales să sărbătoarească împreună cu acest prilej au vibrat de emoție la intonarea Imnului. Iar asta, vă asigur, nu este puțin lucru în diaspora, la o manifestare neoficială.

bruc unirea 2017 1
foto: BCN Studio Events

„Ziua de 24 Ianuarie este una dintre zilele din calendar cu care noi, în diaspora, rezonăm. Am învățat la școală despre Unire, de copii am simțit solemnitatea momentului din istorisirile părinților noștri, în fibra națională pe care o purtăm în ADN și o transmitem, intenționat sau nu, copiilor noștri” a spus cu emotie in glas Mădălina Cristache, organizatoarea evenimentului.

hora bruc
foto: BCN Studio Events

Un punct de atracție l-a constituit expoziția de carte și produse de artizanat românesc gândită și prezentată de organizația RoBarna din Barcelona din dorința de a readuce în atenție nevoia de cuvântul scris și arta populară, împletite inevitabil cu viața cotidiana a fiecărui român care trăiește în străinătate.

ie traditionala robarna
foto: BCN Studio Events

Istoria neamului românesc se regăsește în acest obiect vestimentar și doar ochiul inspirat poate să descifreze și să aprecieze povestea ce se ascunde în IE.

poezia bruc catalina
Poezia „Să vorbim românește” de Bogdan Petriceicu Hasdeu: Catalina Lazar / foto: BCN Studio Events

[one_half]

Cugetarea românească
Are portul românesc:
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.

Când românul se-ndârjeşte
Din ţâţână când mi-l scoţi,
El îţi toarnă româneşte
Un blăstem de şapte coţi,

Când de dragoste s-aprinde
El vorbeşte lin şi blând,
Încât dorul te cuprinde
Dulcea-i vorbă ascultând.

Niciodată altă limbă,
De pre buze româneşti,
Nu se-ndoaie, nu se schimbă
După gândul ce gândeşti.

La mânie, la iubire,
La suspin şi chiuit,
După chiar a noastră fire
Graiul nostru e croit.

[/one_half]

[one_half_last]

La iubire, la mânie,
La chiot şi la suspin,
România-i Românie
Cu fagur şi cu pelin.

Sucind limba românească,
Stricând graiul strămo]esc,
După moda franţuzească,
Sau cu modul latinesc,

Ne-am strâns minţile cu fracul
Şi simţul ne-am îmbrăcat
Cu haina, de unde dracul
Copiii şi-a înţărcat.

Românimea cât trăieşte
Graiul nu şi-l va lăsa;
Să vorbim dar româneşte.
Orice neam în limba sa!

[/one_half_last]

Bogdan Petriceicu Hasdeu

articol 3
foto: BCN Studio Events

Organizarea fără de cusur, atmosfera extraordinară, fac cinste casei și se înscriu în linia de excelență cu care echipa de la Hotel Bruc, coordonată de Mădălina Cristache, ne-a obișnuit de-a lungul timpului, sunt garanția unor evenimente viitoare de amploare.  Au dovedit cu prisosință că le stau în puteri.

team hotel bruc
foto: BCN Studio Events