Expozitia de design vestimentar si bijuterii „Russian Empire” la Ulldecona (Spania)

russian empire

Simezele primăriei din Ulldecona găzduiesc începând de astăzi 2 aprilie până în 18 apriliie 2021 expoziția de design vestimentar și bijuterii „Russian Empire”.

Patru creatoare își pun laolaltă lucrările sub umbrela unei teme generoase Rusian Empire. Piesele de vestimentație și bijuteriile originale manufacturate în stilul vechii curți imperiale ruse au fost alese de custodele expoziției să reprezinte propunerea culturală românească a primăverii în Catalunya.

„Splendoarea acelor timpuri impresionează până în ziua de astăzi astfel că tema s-a convertit în sursa de inspirație pentru colecția „Russian Empire”, una care amintește despre cultura populară rusă veche” afirmă curatoarea expoziției Laura Cătălina Dragomir.

Lili Nicolau / LilyDesign – „Regăsirea în motivele tradiționale transpuse/pictate pe materiale naturale și completate cu bijuterii ceramice în ținute care să facă unice aparițiile celor care le poartă. Diversitatea de modele, culori, legatura cu istoria reprezinta o provocare si ma inspira.

Orieta Dimadi a absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale, deci e, teoretic, economist, dar „nu mi-am gasit niciodată locul acolo”. A făcut însă in paralel cu facultatea, cursurile de design vestimentar la Școala Populară de Artă din Constanța, cu o profesoară deosebita, de la care a deprins tehnicile esențiale care, pentru ea, sunt baza a tot ce a construit ulterior.

Erika Fodor „Prietenia cu Orieta, m-a inspirat să creez rochii în stilul baroc, asortate bijuteriilor create de ea. Așa a luat naștere colecția Russian Empire, o colecție cu care debutez și care sper să fie de bun augur”

Steliana Matac a absolvit Liceul Economic, profil contabilitate și, după șase ani de activitate în domeniu, a decis că adevarata sa vocație nu erau cifrele ci creația artistica: pictura, handmade-ul. Și-a deschis o firmă specializată pe decorațiuni și, de o bună perioadă de timp, confirmă alegerea făcută, spre bucuria clienților și aprecierea colegilor artiști.

 

265 de ani de școală românească

școală

  • Se împlinesc 265 de ani de la înființarea primei școli cu predare în limba română, la Blaj

În 1754 sunt inaugurate primele şcoli din Blaj: „Şcoala de Obşte”, cu predare în română, şi Gimnaziul din Blaj, cu predare în latină şi germană. Blajul devine astfel centrul învăţământului românesc din Transilvania.

În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aaron, la Blaj și-a deschis porțile prima școală publică cu limba de predare română. Acest fapt l-a facut pe Ion Heliade Radulescu să spună: „aici a răsărit soarele românilor”. O inscripție cu acest citat este montată pe cladirea în care a funcționat școala de obște.

În anul 1790, populația Blajului a ajuns la 1.000 de locuitori. La 1835, numărul de locuitori se ridica la 1.300. Dezvoltarea învățământului și a comerțului, precum și construirea căii ferate, au determinat o creștere substanțială a populației Blajului, care avea să însumeze 2.338 locuitori la 1900 și 9.036 locuitori la 1941.

Interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma de către autoritățile comuniste, în octombrie 1948, a însemnat o grea lovitură pentru Blaj, deoarece întreaga elită intelectuală concentrată în Blaj a fost arestată și dispersată. Academia Teologica Greco-Catolica a fost inchisa, iar Biblioteca Centrala din Blaj a fost distrusa. O mare parte a cartilor a fost aruncata in raul Tarnava. Capelele institutelor de invatamant din Blaj au fost transformate in sali de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost imprastiat prin inchisorile comuniste. La recensamantul din 1956, în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportari.

Primele scoli de un grad mai inalt in limba romana au fost infiintate la Iasi de Gheorghe Asachi si la Bucuresti de Gheorghe Lazar. La Blaj existau scoli cu limba de predare romana inca din anul 1754; la Arad se infiinteaza prima scoala pentru pregatirea invatatorilor (Preparandia) in 1812.

In Moldova, Gheorghe Asachi a introdus limba romana in invatamantul de la Trei-Ierarhi, infiintand in 1814 un curs de inginerie, a carui prima promotie a absolvit scoala in 1818.

Tot Asachi reorganizeaza in 1828 Seminarul de la Scoala si infiinteaza Scoala Vasiliana de la Trei-Ierarhi cu un ciclu elementar de trei clase, unul normal de doi ani si altul gimnazial de patru ani, avand ca limba de predare la toate materiile limba romana.

In 1835, prin stradania lui Gheorghe Asachi, ia fiinta Academia Mihaileana, numita astfel dupa numele lui Mihail Sturdza, domnul de atunci al Moldovei. Aceasta scoala avea toate gradele de invatamant, de la cel elementar pana la cel superior.

In Tara Romaneasca, sub conducerea carturarului Gheorghe Lazar, se deschide in martie 1818 Scoala romana de la „Sfantul Sava” prin transformarea Academiei domnesti. In Instiintarea catre „de toata cinstea vrednica tinerime”, din august 1818, dascalul transilvaniei arata ca poporul nostru, „care este asa de vechi, asa de vestit , proslavit si inzestrat cu toate darurile duhovnicesti„, are nevoie de „o scoala mai de treaba, o Academie, cu stiinta chiar in limba maicii sale„. Aceasta scoala a functionat cinci ani, cu o intrerupere in 1821. Lazar a murit tanar, in 1823, dar scoala infiintata de el a continuat sa functioneze pana in 1828, condusa de elevii sai: Ion Heliade Radulescu, Eufrosin Poteca etc.

Numarul scolilor in limba romana creste in Moldova si Tara Romaneasca. Dinicu Golescu infiinteaza pe mosia sa din Golesti, in 1826, o scoala unde puteau invata si fii de tarani.

In Transilvania se mentine traditia culturala a scolilor din Blaj. Noii organizatori ai invatamantului sunt Timotei Cipariu la Blaj si Gheorghe Baritiu la Brasov. In 1834 se infiinteaza la Brasov prima scoala comerciala. Printre profesorii acestei scoli s-a numarat si Gheorghe Baritiu, figura proeminenta a revolutiei de la 1848 din Transilvania.

sursa: imclain.ro

La Creu de Sant Jordi, suprema distinctie catalana, pentru Virgil Ani

sant jordi
  • La Creu de Sant Jordi este suprema disticție pe care cineva o poate primi din partea Generaltății Catalane.

Printre puținii români care au avut onoarea să primească Creu de Sant Jordi o menționăm pe Jana Balacciu Matei, și nu doar pentru recunoașterea excelenței dovedite cu supramăsură în eforturile constante pentru apropierea culturii catalane de literele românești ci mai ales datorită consistentei ulterioare. La ani distanță activitatea continuată a traducătoarei arată justețea deciziei forului care a propus-o.

O confirmare așteptăm din partea premiatului surpriză de anul acesta, profesorul Virgil Ani, care s-a declarat de curând încântat să primească înalta distincție oferită de generalitatea catalană. Pentru că cineva l-a propus, probabil cu temei, ne alăturăm bucuriei familiei și coloniei românești din Spania care are prilejul astfel să își mai flexeze odată mușchiul mândriei naționale în peisajul cultural iberic.

Domnul profesor este o necunoscută, spre rușinea noastră am pierdut constant prilejul de a-l cunoaște, nu am coincis la niciunul dintre cele treizeci și nouă de evenimente culturale în care care RoBarna s-a implicat în ultimii cinci ani în Barcelona. Dar asta poate însemna și că frecventăm cercuri diferite nicidecum că domnia sa nu are merite culturale cunoscute.

Nici faptul că în mediul cultural românesc nu tresare vreo sprânceană la auzul numelui domniei sale poate să nu înseamne că acordarea „Creu de Sant Jordi pentru merite excepționale în câmpul apropierii culturii catalane de cea românească” ar fi una nepotrivită. Poate este vorba doar de o deosebită discreție.

Recursul la memorie repară în mică măsură scăparea, numele Virgil Ani sună abia la rememorarea unui episod oarecum tulbure desfășurat în urmă cu câțiva ani la Universitatea de Barcelona când domnia sa s-a opus de la toată înălțimea catedrei înființării lectoratului de limbă și literatură română din cadrul UAB. Lectoratul s-a făcut totuși cu toată împotrivirea, numărul de studenți înscriși crește an de an, s-a dovedit un proiect viabil.

Numele dumnealui mai sună prin absență la parcurgerea desfășurătorului acțiunilor culturale româno-catalane propuse universității de Institutul Ramon Llull pe parcursul a câtorva ani la rând. Cele care s-au concretizat corespund strict perioadei în care în cadrul lectoratului de limbă română a funcționat ca profesor Adina Mocanu dar atât. Nici ICR-ul nu poate spune prea multe despre trecute colaborări de substanță cu domnul profesor.

Prezentarea pe portalul Universității din Barcelona este una sumară, probabil că CV-ul domniei sale este mult mai cuprinzător, suficient pentru o Creu de Sant Jordi, dar n-a fost spațiu destul pe pagină. Deasemenea lipsa din descriere a studiilor doctorale trebuie că este o scăpare de editare.

De aceea spunem că este foarte posibil să ne fi pripit, vom afla în perioada care urmează mai multe despre domnul profesor, despre meritele, activitatea și serviciile prestate care au avut ca rezultat apropierea catalano-română și despre părțile care lipsesc din CV-ul academic. Ne dorim să fim mândri de oamenii noștri, distincția culturală supremă din partea Generalității nu este lucru puțin însă alegerea premierii domnului Virgil Ani înaintea multor altor nume este surprinzătoare.

Adevărul este că am trecut de episodul „mândru că sunt român, fie care o fi compromisul necesar pentru asta”, recompensele sunt rare dar tocmai din acest motiv poate că este timpul să ne uităm mai atent spre cei care ne devin reprezentativi pe tăcute. Nu am vrea de exemplu ca toți românii din Barcelona să apărem reprezentați în ochii administrației catalane doar de unii care și-au scris ei primii pe piept România și trăiesc din asta.

Catalanii ce să facă, îi iau de buni, îi cred pe cuvânt, dacă noi nu spunem nimic ce să știe ei!?

Primavara Muzicala de la Madrid

primavara muzicala

  • Basilica San Miguel din Madrid a găzduit concertul „Primăvara Muzicală” susținut de muzicieni din Brașov

Săptămâna aceasta s-a desfășurat la Basilica Pontificală San Miguel din Madrid concertul de muzică clasică „Primăvara Muzicală”, înscris în seria de manifestări culturale organizate de țara noastră în cadrul Președinției românești a Consiliului Uniunii Europene.

Ambasadoarea României în Regatul Spaniei, Gabriela Dancău, a menționat că acesta este una dintre multele evenimente organizate de ambasadă pentru celebrarea Președinției și a mulțumit rectorului Basilicii pentru ospitalitate și generozitatea de a fi acceptat găzduirea concertului. „România aparține Uniunii Europene din 2007, suntem un membru tânăr al organizației pan-europene, și ca toți tinerii, suntem optimiști, activi și entuziaști”, a adăugat.

Au fost prezenți pe scenă Alina-Maria Nauncef, violonistă a Filarmonicii din Brașov și prodecana Facultății de Muzică din cadrul Universității Transilvania; quartetul „Intermezzo” și chitaristul Alexandru Nicolae Manole, un virtuos al instrumentului clasic, în vârstă de doar 22 de ani.

Muzicienii noștri au interpretat un repertoriu clasic românesc și internațional apreciat de publicul asistent din care au făcut parte Seniorul Renzo Fratini, reprezentantul Vaticanului în Spania, ambasadorul din Corea de Sud, Hong-jo Chun, și alți membri ai Corpului Diplomatic în Spania, împreună cu directoarea ICR, Maria Floarea Pop.

Ziua Culturii Naţionale şi inaugurarea unui nou lectorat de limbă română – Madrid

ziua culturii naționale

Ziua Culturii Naţionale şi inaugurarea unui nou lectorat de limbă română

(Marți, 15 ianuarie 2019, ora 19:00, Centrul cultural „Casa de Vacas” din Madrid)

Ambasada României în Regatul Spaniei şi Institutul Cultural Român de la Madrid, în colaborare cu Universitatea Complutense din Madrid, Institutul Limbii Române şi Centrul Cultural „Casa de Vacas”, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, organizează la 15 ianuarie, zi care a fost declarată Ziua Culturii Naționale, evenimentul „Eminescu ieri şi azi”, dedicat poetului Mihai Eminescu, evocându-se, dintr-o perspectivă multidisciplinară, personalitatea artistică a poetului naţional la 130 de ani de la moartea acestuia.

Acest eveniment marchează, totodată, inaugurarea Lectoratului de Limbă, Literatură, Cultură şi Civilizaţie Românească la Universitatea Complutense din Madrid.

La eveniment vor participa doamna Gabriela Dancău, ambasadorul României în Regatul Spaniei, doamna Daiana Theodora Cuibus, directorul general al Institutului Limbii Române, doamna Isabel Durán Giménez-Rico, pro-rectorul pentru relaţii internaţionale şi cooperare al Universităţii Complutense din Madrid şi domnul Eugenio Ramón Luján Martínez, decanul Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii Complutense din Madrid.

Evenimentul constă dintr-o prelegere intitulată „Eminescu, viaţa şi opera”, susţinută de profesorul universitar şi traducătorul poeziilor lui Mihai Eminescu, José Manuel Megías, un recital de poezie de Mihai Eminescu, în spaniolă, în interpretarea actorului Ramiro Melgar, şi un recital de nai, în interpretarea artistei Mariana Preda.

De asemenea, va avea loc şi proiecţia scurtmetrajului „Eminescu, Veronica, Creangă”, despre prietenia dintre Mihai Eminescu, Ion Creangă şi Veronica Micle, realizat de Octav Minar în 1914.

Intrarea este liberă, în urma înscrierii aici: https://goo.gl/forms/F9s2Hp0KAUCRwuWv2

Madrid – Targ de Iarna la Ambasada

targ de iarna

  • Târgul de Iarnă se desfășoară Duminică 9 decembrie la Madrid în sediul Ambasadei României din Avda Alfonso XIII 157, 28016
  • Expun artizani români din Spania
  • Se vor desfășura evenimente culturale

Târg de Iarnă şi evenimente culturale la Ambasadă

Programul cultural va începe la 15:30 cu vernisajul expoziţiei de pictură „Din dragoste pentru oameni şi artă” de Florian Ştefan, unul din artiştii plastici selecţionaţi în 2018 pentru cea de-a 53-a ediţie a „Premiului Regina Sofia de pictură şi sculptură”.

Seria evenimentelor continuă, la 16:30, cu lansarea revistei „Kryton” de cultură pentru românii de pretutindeni, fondată de Gelu Vlaşin şi Cornel Drînovan în cursul acestui an şi editată de Asociația Culturală Orizonturi Românești.

De la 17.00, Asociația Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania, prin preşedintele Gelu Vlaşin, va prezenta antologia „Cercul poeţilor” (vol. II), publicată la Editura Colorama (Cluj Napoca) în 2018, în prezenţa celor 5 poeţi publicaţi (Eugen Barz, Rodica Alina Carceanschi, Marin Dumitrescu, Dragoș Popa şi Mioara Rîșnoveanu).

De la 17:30, cei prezenţi vor asista la o prezentare de costume populare româneşti, organizată de Roxana Irimia şi Elena Ninerica.

Odată cu lăsarea serii, la ora 18:00, va începe programul de colinde, cu Cristina Vlaşin, acompaniată de Alex Mercaş (chitară) şi Stelian Coteț (percuție).

targ de iarnaColindele continuă de la 18:30 cu grupul AMON (Elena Ninerica, Macedon Botârlă şi Ion Anghel) şi cu grupul de copii Do.Re.Mi, care au urmat cursurile de chitară gratuite oferite de Elena Ninerica şi găzduite de Ambasadă de-a lungul acestui an. AMON şi Do.Re.Mi vor reprezenta România la festivalul internaţional de colinde organizat de Primăria Madrid, Districtul Chamartín, pe 15 decembrie.

În tot acest timp, într-un spaţiu separat al Ambasadei, mai mulţi artizani români din Spania îşi vor expune produsele, în cadrul unui Târg de Iarnă.

Cu acest prlej Ambasada României în Regatul Spaniei marchează apropierea sărbătorilor de iarnă printr-un Târg de Iarnă la care vor expune mai mulţi artizani români din Spania şi o serie de evenimente culturale, care vor avea loc la sediul Ambasadei (Avda. Alfonso XIII 157, 28016 Madrid) în după-amiaza zilei de duminică, 9 decembrie 2018, în intervalul orar 15:00-20:00.

Serile de poezie de la Ilidia și Festivalul-concurs de literatură „Dr. Ion Țeicu”

ilidia

Ilidia este o mică localitate din Caraș-Severin despre care nici Google Map nu știe mare lucru dar care strălucește pe harta Anului Centenar: găzduiește casa memorială Dr Ion Țeicu pe care Dimitrie Grama, unul dintre urmașii doctorului Țeicu, și-a propus să o restaureze și să o introducă în circuitul turistic cărășean.

Proiectul include continuarea manifestărilor culturale organizate aici, Serile de Poezie au ajuns deja la cea de a patra ediție, cu intenția perpetuării memoriei oamenilor locului, participanți marcanți la efortul comun care a avut ca rezultat Marea Unire de la 1918, printre care s-au numărat doctorul Țeicu, fratele său avocatul Cornel Țeicu și preotul Ion Covrig.

Mica localitate cărășeană a fost sâmbăta trecută gazda culturii literare pentru a patra oară consecutiv, evenimentul organizat de Asociația ”Ilidia Historical Village” și Protopopiatul greco catolic Oravița desfășurându-se în casa memorială Dr. Ion Țeicu. Amfitrionii manifestării au fost dr. Dimitrie Grama (descendent al familiei dr. Ion Țeicu, proprietarul casei memoriale) și poetul Nicolae Pătruț.

Printre laureații de anul acesta ai festivalului s-a numărat și colega noastră Marina Dirul, poeta dintre Prut și Nistru, venită din Barcelona până la Ilidia, în vecinătatea Oraviței.

ilidiaEvenimentul aduce omagiul memoriei personalităților locale ce s-au implicat activ în săvârșirea actului unirii.

Preotul greco-catolic Ion Covrig și doctorul Ion Țeicu, personalități importante ale Ilidiei, în anul 1918 au primit acreditările comunității locale pentru a se alătura delegației bănățene în scopul reprezentării dorințelor de unitate la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Preotul Ion Covrig a fost inițiator al mișcării de reîntregire a României Mari cauză pentru care în 1913 a fost deschis un proces politic împotriva lui iar în 1916 a fost încarcerat la Sopron (Ungaria).

La 1 decembrie 1918 este numit comandant al gărzii naționale din zona Oravița iar în 1929 a fost decorat cu ”Coroana României” în grad de ofițer, Meritul Cultural pentru Biserică clasa II și Medalia ”Ferdinand”. Profesorul și doctorul Ion Țeicu supranumit de către întreaga comunitate ”medicul săracilor” datorită implicării active și neobosite în ajutorarea celor mulți și necăjiți, aderant și promotor al ideii de unitate a tuturor românilor își va continua activitatea profesională și politică după 1918. Ca semn de apreciere și recunoaștere a implicării sale în împlinirea visului secular, după 1926 (când se înființează județul Căraș cu capitala la Oravița) el va fi numit prefect al acestui nou înființat județ.

Asociația ”Ilidia Historical Village” este înființată în anul 2013 și are drept scop promovarea culturii și salvarea patrimoniului local (istoric, natural și construit) unul dintre dezideratele asociației fiind reclasificarea satului dorindu-se atrbuirea clasificării de sit rural protejat sau ansamblu rural istoric.
Evenimentul organizat de către Protopopiatul Greco-Catolic Oravița, Asociația ” Ilidia Historical Village” și poetul Nicolae Pătruț este privat, anul acesta ajungând la a patra ediție consecutivă.

Juriul compus din Ioan Pavel Azap, Nicolae Pătruț, Ion Oprișor, Costel Stancu și Dumitru Oprișor, a acordat premii și diplome astfel:

  • Marele premiu ”dr. Ion Țeicu”, la poezie – Any Drăgoianu, Țânțăreni, Gorj
  • Premiul I – Dan Gârlea, Timișoara
  • Premiul II – Paloma Catina, Timișoara
  • Premiul III – Angi Melania Cristea, Craiova

Premii speciale poezie și reportaj literar ”Ilidia 100”:

  • Constantina Dumitrescu, Urzicuța, Dolj
  • Magda Hărăbor, Brașov
  • Ioan Mărginean, Tg. Mureș
  • Violeta Țibuleac și Andra Mihăilescu, Suceava

Marele premiu ”Ilie Catina”, pentru reportaj literar

  • Marina Dirul, Criuleni, Republica Moldova

Marele premiu ”Pr. Ion Covrig”, pentru poveste adevărată despre Marea Unire

  • Adrian Nicolae Popescu, Rădăuți, Suceava.

 

INTERVIU/ Gabriela Dancău, Ambasadorul Romaniei in Spania: diplomația culturală

gabriela dancău

Excelența Sa Gabriela Dancău, Ambasador al României în Regatul Spaniei, a activat anterior în Franța. Traiectoria profesională o situează în poziția de a fi astăzi o autoritate cu expertiză în domeniul promovării limbii române pe teritoriile naționale a două dintre cele mai importante culturi europene, una hispanică cealaltă francofonă. Încercăm împreună conturarea unei imagini generale a mediului cultural românesc din afara granițelor, a performanței actorilor implicați în promovarea valorilor naționale, a evoluțiilor înregistrate cu precădere în ultimul deceniu de când România face parte din Uniunea Europeană.

La Madrid s-a desfășurat conferința „Cultura diplomației și diplomația culturală”, înscrisă în calendarul manifestărilor dedicate Anului Centenar și prezenței românești ca țară invitată la Fira del Libro 2018.

În contextul marcării Anului Centenar suntem cu toții de acord că România a beneficiat de o sănătoasă cultură a diplomaţiei, ca o condiție necesară și fără de care România Mare nu ar fi existat astăzi între granițele pe care le cunoaștem. Cultura Diplomației se referă strict la activitatea instituțiilor dedicate relațiilor externe și este un concept care nu face subiectul dialogului de astăzi, în schimb, Diplomația Culturală este un domeniu cu o dinamică general interesantă în condițiile în care limba română nu mai este o prezență exotică în niciuna dintre țările europene.

Gabriela Dancău: În contextul manifestărilor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri, Ambasada României în Regatul Spaniei a organizat recent, împreună cu Agenţia Naţională de Presă Agerpres, două evenimente importante, respectiv expoziţia de fotografie intitulată ”România: Evoluţie” – imagini din arhiva Agerpres, care reflectă viaţa cultural-artistică, politică şi sportivă a ţării, dar şi proiecţia documentarului jurnalistic, „Marea Unire – România, la 100 de ani”, acestea fiind foarte bine primite de publicul spaniol, respectiv românesc.

Pe fond, primăvara acestui an a stat sub semnul Centenarului Marii Uniri, fiind dedicată tuturor românilor din Spania, prin suita de evenimente organizată de Ambasada României în Regatul Spaniei. Aici, aş dori sa-mi permiteţi, să amintesc evenimentul major cultural al anului: participarea României, în calitate de ţară invitată de onoare, la cea de-a 77-a ediţie a Târgului de Carte de la Madrid – un maraton cultural compus din 100 de evenimente, iniţiat de ICR Madrid sub patronajul Ambasadei României în Regatul Spaniei.

Prezența țării noastre la acest târg important de literatură de la Madrid, iniţiat în 1933, a reprezentat o excelentă oportunitate de a arăta Spaniei, de care ne leagă o lungă tradiţie istorică, momentele importante din istoria și cultura României. În cadrul târgului, în centrul atenției, au fost operele literare traduse în Spania, spaniola fiind limba în care se traduce cea mai multă literatură română în prezent. La standul României au putut fi achiziționate peste 100 de titluri de autori români traduși în spaniolă și aproximativ 300 de titluri în limba română, iar cititorii au avut ocazia să se întâlnească cu peste 40 de scriitori români traduși în limba spaniolă și cu zece dintre cei mai apreciați scriitori români contemporani a căror operă încă nu a fost tradusă în Spania.

Prin întâlnirile cu scriitori, conferințele și dezbaterile organizate zilnic la standul României, publicul spaniol a descoperit nenumărate fenomene socio-culturale care au marcat istoria României în acest ultim secol. Pe lângă evenimentele literare, publicul a descoperit și alte fațete ale culturii române prin intermediul unor proiecții de filme documentare și ecranizări ale unor opere literare, expoziții despre patrimoniul cultural și turistic din România sau concerte de muzică. Prin expunerea culturii romane la acest târg, consider că dimensiunea culturală a dobândit noi valenţe şi perspective, dată fiind simbolistica acestei perioade, anul Centenarului Marii Uniri.

RoBarna: Ce înseamnă diplomația culturală astăzi, în contextul apartenenţei noastre la Uniunea Europeană?

Gabriela Dancău: Din punctul meu de vedere, diplomația culturală reprezintă o fereastră deschisă spre o cunoaștere reciprocă, în consecință trebuie abordată de o manieră cuprinzătoare, întrucât constituie fundamentul celorlalte contacte și acțiuni diplomatice.

Uniunea Europeană acţionează în direcţia protejării patrimoniul cultural comun al Europei și pentru a-l face accesibil tuturor, sprijinind şi promovând, în același timp, sectoarele artei și creației. Un exemplu important îl reprezintă desemnarea, anuală, la nivelul UE a două oraşe europene care devin capitale culturale europene. În ceea ce ne priveşte, Sibiul a fost, în 2007, primul oraş capitală culturală europeană din România, în 2021 fiind rândul Timişoarei. Statutul de capitală culturală europeană conferă posibilitatea celebrării identităţii europene, stimularea culturii locale, şi multe avantaje incontestabile pe termen lung, atât în plan cultural, cât mai ales social.

Pe de altă parte, România se implică în mod activ în promovarea dialogului intercultural şi interreligios (ca stat membru în organizaţiile internaţionale culturale din sistemul ONU şi al Uniunii Europene). Poziţionată la confluenţa a două lumi şi a două culturi, România aduce un exemplu de toleranţă şi de respect faţă de multiculturalism, animată fiind de convingerea că cel mai bun antidot împotriva violenţei este înţelegerea „celuilalt” prin cultură.

RoBarna: Exportam promovare şi prin profesionalismul românilor emigrați, suntem mulți și nu mai putem fi ignorați, măcar la asta e bună diaspora?

Gabriela Dancău: Dacă îmi permiteţi, aş răspunde la această întrebare citându-l pe celebrul nostru scriitor Mircea Cărtărescu, care a inaugurat Târgul de Carte de la Madrid: „Acest succes nu este spre lauda mea, ci spre lauda spaniolilor, pentru că ei au descoperit că există scriitori români şi au primit cu inima deschisă totul, aşa cum au făcut-o şi cu emigranții români. Nicăieri emigraţia română nu a fost atât de bine primită ca în Spania. Aici, oamenii au contribuit la imaginea României, ei fiind foarte muncitori, serioşi şi diferiţi de toate clişeele despre românii răspândiţi în lume, ceea ce creează şi deschiderea culturală şi interesul pentru operele creatorilor români.”

În opinia mea, prin românii prezenţi în Spania, ţara noastră are poate sute de mii de ambasadori, pentru că trebuie să recunoaştem faptul că România este cunoscută de spanioli mai ales prin cetăţenii noştri care trăiesc aici.

RoBarna: Care sunt vectorii culturii naționale astăzi?

Gabriela Dancău: Pentru ţara noastră, alături de diplomaţia politică şi cea economică, diplomaţia culturală este al treilea pilon al activităţii diplomatice. Pentru atingerea acestor obiective, Ministerul Afacerilor Externe foloseşte următoarele instrumente specifice diplomaţiei culturale: acorduri şi programe de cooperare bilaterală, colaborarea cu Institutul Cultural Român, cu institutele culturale româneşti din străinătate şi cu institutele/centrele culturale străine din România, relaţii educaţionale bilaterale şi studii în România, iar în planul cooperării culturale multilaterale şi regionale, acordurile şi programele interguvernamentale în domeniile culturii şi educaţiei constituie baza juridică prin care se realizează diferite proiecte şi schimburi bilaterale culturale şi educaţionale.

Un alt instrument extrem de util îl constituie lectoratele de limbă, cultură şi civilizaţie română (LCCR). Derularea activităţii acestor lectorate susţinute de Institutul Limbii Române reprezintă modalitatea prin care statul român promovează limba, literatura, cultura şi civilizaţia românească în mediul academic din afara ţării, conform politicii lingvistice specifice Uniunii Europene. Prin intermediul misiunilor diplomatice româneşti din străinătate care au rolul de a identifica instituţiile de învăţământ superior şi de a menţine dialogul între acestea şi Institutul Limbii Române, în prezent sunt funcţionale 44 de lectorate de limba română în universităţi din Europa, America de Nord, Asia de Sud şi de Est, Caucaz.

RoBarna: Mircea Cartărescu este astăzi un monument și va fi o legendă în curând, fruct al „nebuniei” unor editori/traducători care cred în el, Ionesco, Cioran, Eliade, sunt redescoperiți la 50 de ani de la valul francez, este Spania rampa spre lume astăzi?

Gabriela Dancău: Mircea Cărtărescu, scriitorul desemnat să susțină conferința inaugurală a acestui târg, și care s-a convertit, alături de Ana Blandiana, într-un adevărat fenomen literar în Spania, mulțumită și recentelor premii literare câștigate în lumea hispanică – Leteo și Formentor –, a figurat în nenumărate articole de presă, interviuri, critici sau știri. Conferința sa inaugurală, intitulată Utopia lecturii, a reprezentat o sursă de aforisme pentru utilizatorii de Twitter, bloggeri și cititori care, zi de zi, au citat noi reflecții ale scriitorului despre literatură și etică.

RoBarna: Suntem francofoni de când ne știm și totuși de ce Franţa nu este astăzi, la 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană principala vitrină a culturii românești?

Gabriela Dancău: Eu consider că Franţa este una dintre ţările UE care a găzduit multe dintre elitele culturale româneşti de-a lungul timpului şi care continuă să oglindească cultura română, o dovada în acest sens reprezentând-o şi apropiata inaugurare a Sezonului cultural România-Franţa (la 28 noiembrie 2018), iniţiat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Născut dintr-o voință politică comună, la cel mai înalt nivel al celor două state, Sezonul România-Franța 2019, a cărui desfășurare coincide cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial, are pentru cele două țări vocația de a actualiza imaginea și percepția celor două popoare unul față de celălalt, întărirea legăturilor economice, științifice, culturale şi de societate, de a arăta dinamismul și imaginația creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări şi de a reafirma atașamentul celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării.

RoBarna: Ca declarație de intenție, suntem un popor filofrancez și nu unul hispanofil. Cărtărescu sau Sorescu sunt cunoscuţi și primiţi cu brațele deschise pe o piață culturală de peste un miliard de cititori abia după ce au fost traduşi în limba spaniolă. Între timp elita culturală de la București rămâne fixată în admirația pentru francofonie…

Gabriela Dancău: Aşa este, însă dacă ne gândim la faptul că în Spania se află 1.030.054 rezidenţi cu cetăţenie română, că afinităţile rezultate din moștenirea latină comună au creat puntea necesară de dialog, facilitând românilor din Spania nu doar învăţarea rapidă a limbii spaniole, ci şi familiarizarea cu mentalitatea şi cultura spaniolă, este de înţeles existenţa unei atitudini pozitive a urmaşilor lui Cervantes faţă de români şi faţă de cultura noastră, care a permis avansarea unei pieţe culturale româneşti importante.

RoBarna: Ar putea fi reconsiderate bazele promovării culturale?

Gabriela Dancău: Faptul că pe parcursul Anului Centenarului au fost organízate atât de multe şi complexe evenimente, atât în România, cât şi în străinătate, mă face să cred că sistemul de promovare în plan cultural este unul eficient, cu resurse financiare şi umane care pot genera oricând extinderea promovării către noi orizonturi.

RoBarna: Vedem că în ultimii ani se pune accent pe acțiuni culturale promovate la Bruxelles, de exemplu, un loc în care cu greu putem conveni că limba română îți găsește un ecosistem natural. Alte acțiuni, de anvergură, cu bugete importante, se desfășoară în țări unde diaspora românească este nesemnificativă, iar asta sugerează că nu se urmărește o referință la comunitățile românești din diaspora. Este promovarea culturală apanajul exclusiv al Academiei Române și al Ministerului Culturii?

Gabriela Dancău: Consider că toate evenimentele culturale româneşti organizate la nivelul misiunilor diplomatice ale României în străinătate contribuie la promovarea culturii noastre naţionale peste tot în lume, de la Ankara la Seul, din Australia până în India, toate acestea au un impact major atât asupra publicului român, dar mai ales asupra celui străin care doreşte să cunoască alte culturi. Sigur, în statele care găzduiesc comunităţi mari ale românilor, precum Italia, Spania, Franţa, Germania, SUA, chiar şi Belgia, dacă vorbim de sediul marilor organizaţii internaţionale care au mulţi funcţionari români, precum NATO şi UE, paleta complexă a evenimentelor culturale este recepţionată mai intens de publicul românesc. Pe de altă parte, promovarea culturii române în lume necesită un efort conjugat al instituţiilor din România, precum Academia Română, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe, demers extins, ulterior, către misiunile diplomatice şi Institutele Culturale româneşti din străinătate.

(autor: Sevastian Hulub, editor: Ani Dumitru, foto: madrid.mae.ro)

Oana Ursache este omul care face

oana ursache

Diaspora când vrea sa fie diaspora renunță a se mai baza doar pe coincidențe culturale și începe să vrea mai mult decât intenții. Cultura e, pe lângă multe altele, o forma de-a gestiona și, de ce nu, garanta echilibrul unui popor, cât e el unul dintre cele care nu stau printre granițe.

Când Centenarul nu se vrea doar recomandare de pliant publicitar sau punere în scenă pentru a face fotografii cu aer festivist, el se transformă în obiectiv comun. Și cu toții știm cât ne costă pe noi românii o apropiere de poziții. Cunoaștem termenii, ne e deficitară tehnica. Românii au nevoie de românism pentru a se simți un popor.

Uneori au nevoie și de evenimente care să emoționeze. De redescoperirea unor semne din naștere care să poată fi văzute de departe. Puțini îndrăznesc să nu accepte pentru emigranți o cultură low-cost. Să ceară protagonism valorilor.

Despre Oana Ursache, profesor asociat la Universitatea din Granada, spuneam cândva că te ajută să faci patrie prin singura solidaritate credibilă: cultura extinsa pentru cei care fac viața „extinsă” geografic. Ajunsă în Spania într-o perioadă în care comunitatea românească, deși impresionantă ca număr, se limita doar la a sancționa sau a fi indiferentă țării de origine, Oana Ursache a înțeles că nu-ți poți dori cultură dacă, vorbim de pas anterior, nu ți se stârnește necesitatea.

Alături de colegii de catedră, de studenții cărora a încercat să le apropie simpatia pentru limba română și valorile noastre ca popor, Oana Ursache nu a lăsat în pace datele nici unui calendar. An după an a organizat sau a fost (co)participantă a numeroase evenimente culturale care au transformat Granada într-un loc unde României îi este bine. Așa cum alții, „din dragoste de țară”, doar spun, ea este omul care face.

Pornite din drag intelectual și conversații prietenești, pentru ca ulterior să primească certitudinile înfăptuirii, evenimentele desfășurate în perioada 27-31 mai la Facultatea de Traducere și Interpretare din Granada, la Galeria Empirica, în Cordoba sau Roquetas de Mar, au demonstrat că nu se face cultură doar pentru cei rămași acasă.

Poetele Lia Faur, conferențiar universitar doctor la Universitatea din Arad și Laura Catalina Dragomir, invitatele Oanei Ursache în acest turneu cultural, au căutat să demonstreze că actul artistic de calitate nu se poate asocia, fără a fi ofensat, cu statutul de provizorat. România nu e o noțiune căreia îi bâjbâim conținutul. Realitățile demonstrează adesea recidivarea în erori, politice mai ales. Realitățile acestea dor. Cultura rămâne, tocmai de aceea, una din puținele forme onorabile prin care putem fi alături de România și prin care țara ne poate ține pentru totdeauna împreună.

sursa foto: ©Sergio E. Bonillo López

Minunata diaspora – Feria de Abril 2018 Barcelona

diaspora

  • România a fost reprezentată pentru prima data la Feria de Abril din Barcelona desfășurată în perioada 27 aprilie-06 mai 2018.
  • Asociațiile românești din diaspora au promovat împreună portul, cultura și tradițiile naționale la aceasta mare sărbătoare.

Feria de Abril 2018 din Barcelona și-a stins luminile multicolore după zece zile lungi de primăvară capricioasă și mai umedă ca niciodată de când românii alcătuiesc o comunitate importantă în orașul de la țărmul Mediteranei. A fost prima participare românească la marea sărbătoare specifică sudului tradițional andaluz care se organizează an de an în Barcelona.

Pentru cei ce nu știu Feria de Abril este un imens „iarmaroc” care durează zece zile și unde aproximativ un milion de vizitatori vin să petreacă câteva ore gustând ici colo câte ceva din oferta sutelor de atracții disponibile în marele forum catalan. Atractivul cosmopolitei metropole spaniole face ca mai mult de 70% dintre vizitatori să fie turiști de pe cinci continente aflați în vacanță, spectatori la Feria bucuriei și tradițiilor unui popor cald și generos.

Este ca și cum am fi pus tricolorul în fața a sute de mii de oameni de pe toată planeta, este greu de imaginat o vitrină mai eficientă” spune președintele Centrului Cultural Robarna din Barcelona, Sevastian Hulub, unul dintre ONG-urile implicate în proiect.

Asociacion Cultural Rumana din Sabadell a fost principalul organizator, Roberto Vâlsan: „Am sărbătorit Centenarul României printr-un eveniment foarte îndrăzneț pe durata a 10 zile în mijlocul Barcelonei unde am vrut să facem cunoscută comunitatea românească. Astfel, am propus pe durata celor 10 zile tot felul de evenimente culturale, gastronomice, artistice, am scos în prim plan tradiția românească prin expoziții de ii, măști, icoane, costume naționale vechi de peste 100 ani; de asemenea prin prezentări de carte, prin gastronomia românească, prin artiștii noștri pe plan local”.

O sărbătoare românească organizată integral de comunitatea din diaspora catalană și adresată în primul rând celor care nu sunt de o limbă cu noi, o imagine în miniatură a tradițiilor și culturii „vândută” sutelor de mii de spectatori de pe cinci continente care au trecut prin fața pavilionului deschis. Au fost curioși, au întrebat, au vrut să știe, să guste și să danseze cu noi.

A fost o sărbătoare a comunității de limbă română provenită dintr-o parte și de alta a Prutului fără distincție, făcută posibilă tocmai prin implicarea membrilor ei și suportului pe care aceștia l-au primit de la românii care i-au trecut pragul. S-a vorbit mult românește în Forumul barcelonez în aceste zece zile, înăuntrul și în afara pavilionului pavoazat cu tricolor, foarte mult în afara lui. Mulți, prea mulți după gustul nostru au fost românii care au trecut discret uitându-se cu coada ochiului ca și cum nu și despre ei ar fi fost vorba; poate la anul vor îndrăzni mai mult, să intre, să ne vorbim, să ne cunoaștem. Suntem diaspora.

„A fost un eveniment foarte reușit, noi ca români am demonstrat că putem face un pas în față, să propunem evenimente de mare anvergură și sofisticare. De la ACROS mulțumim MRP pentru ajutorul acordat la acest proiect; la sfârșitul acestor zile am demonstrat că dacă se vrea, comunitatea se poate uni sub umbrela aceluiași nume: România. Am avut un eveniment foarte reușit prin care am sărbătorit Centenarul României. Pe această cale, nu-mi rămâne decât să urez La mulți ani România, La mulți ani românilor!” a încheiat Roberto Vâlsan.

 


Expoziții:

  • Standul de cărți libraría Punct din Barcelona care a inclus și raftul solidar
  • RoArtMarinela din Almendralejo
  • Taller Pintura D&V
  • Pictura Magda Popovici
  • Daniela Salagean artă populară, artizanat, icoane și obiecte din lut

Gastronomie:

  • Caravana Transilvania
  • Anca Cecilia Cucu

Prezentări de carte

Cu intervențiile Mariei Liciu și Corina Tulbure.

Și aportul artistic al:

  • Angela Mocanu
  • Adriana Untila
  • Ana Bejan
  • Mihai Jereghi

Muzica populară:

  • Elena Bosinceanu
  • Formația Cristi de la Valcea
  • Formația de dansuri populare Luceafarul din Tarragona
  • Daniel Gram
  • Mihai Posneanu
  • Emil Bagneanu
  • Mioara Obadă
  • EkoValls

A fost tombolă cu premii, un concurs de table foarte disputat, alte evenimente punctuale înscrise în programul general, degustări de vinuri, seri de discotecă și multă, multă voie bună.

Și-au adus aportul printre mulți alții DJMyke Studio și DJ Floo.

Au vizitat pavilionul Consulul Bodgan Bădescu, Consulul Onorific al Republicii Moldova la Barcelona, Jaume Planas Debes, precum și oameni de afaceri și politicieni catalani.

Flori de Asia

flori

  • De Florii facem o călătorie la antipozi pentru a vedea cum se vede începutul primăverii acolo.
  • Florile de cireș, în Japonia și florile de prun, în China creează un spectacol de culoare și parfum.
  • Flori de primăvară a căror apariție este asociată frumuseții, purității, sugerează speranța.

O caracteristică a prunilor este înflorirea timpurie, încă din lunile de iarnă. Bobocii florilor de prun simbolizează în tradiția chineză perseverența și curajul. Pinul și bambusul de asemenea înmuguresc încă din iarnă iar mugurii lor simbolizează determinare, modestie și onestitate. Cel mai important este însă faptul că florile anunță sosirea primăverii, un nou început.


Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu?
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


În cultura chineză, florile de prun sunt considerate a fi unul dintre cele ”patru nobile” care se deschid în toiul iernii. Acestea sunt asociate cu câte o valoare umană. Orhideea reprezintă puritatea, bambusul – justiția, crizantema – smerenia iar prunul – noblețea. Filosoful Neo-Confucian Zhu Xi ascociază florile de prun cu prosperitatea și armonia.

Floarea de prun, originară din sud-vestul Chinei, are cinci petale care simbolizează cele cinci binecuvântări: longevitate, prosperitate, sănătate, virtute și trai bun. Nuanțele acesteia pot fi roz-roșcat, alb sau gălbui. Din China pomul fructifer s-a extins mai apoi în Korea și în Japonia.

Chinezii au, de asemenea, un dans tradițional dedicat acestor flori de prun care se dansează cu ocazia Anului Nou Chinezesc, sărbătoare care coincide cu înflorirea copacilor. Aceste flori au fost prezente în cultura chineză încă din timpuri străvechi, fiind un element central în poeme și picturi în timpul dinastiei Tang, cu apogeul în dinastia Song (960 – 1279 d. Hr.).

Japonia la rândul său este cunoscută pentru cultul pentru minunatele flori de cireș (sakura). Au chiar și o sărbătoare dedicată înfloririi cireșilor, numită ”contemplarea florilor”. La fel ca și în China, în Japonia florile de cireș sunt un element central în muzică, pictură, poezie sau teatru. Festivalul florilor de cireș este o sărbătoare reprezentativă în Țara Soarelui Răsare care atrage anual un număr important de turiști. Cultul florilor este originar din religia șintoistă în care elementele naturale sunt adorate, reprezentând zeități (kami). Se credea că cireșii găzduiau zei drept pentru care făceau obiectul venerației, aducându-li-se ofrande sub formă de alimente, numite ”sake”( orez și vin).

Solenoid nu este cea mai bună carte a anului. „Este cea mai bună a secolului”

solenoid

  • Se confirmă: Solenoid nu este cea mai bună carte a anului. Este cea mai bună a secolului”

Scrie pe blogul personal scriitorul Lluis Bosch, vizibil impresionat de romanul Solenoid semnat Mircea Cărtărescu, roman prezent de la sfârșitul anului trecut pe rafturile librăriilor spaniole în două ediții traduse în limbile catalană și spaniolă.

Am găsit fraza aceasta într-o rețea socială, scrisă de un editor din Madrid pe care îl admir dar al cărui simț al umorului îl cunosc, adesea provocator și exagerat. Asta s-a întâmplat înainte să încep lectura cărții lui Mircea Cărtărescu. Și surpriză: pe măsură ce avansam cu lectura înțelegeam că editorul nu scrisese nimic în glumă.

Solenoid este una dintre cărțile cele mai tulburătoare pe care le-am citit vreodată.

În timpul lecturii romanului Solenoid de Mircea Cărtărescu (Editorial Periscopi, Barcelona, 2017) ceva îmi spunea că aceasta ar putea fi cea mai bună carte a secolului XXI. O ipoteză riscantă, însă, în definitiv, Ulisses a lui Joyce s-a publicat în 1922 iar astăzi puțină lume îi contestă apartenența la miezul literaturii secolului XX.

Dacă aș cunoaște-o pe traducătoarea Solenoid, această Antònia Escandell al cărei admirator incondițional mă declar începând de acum, aș întreba-o cât timp și cât efort a costat traducerea pentru că, din punctul meu de vedere este o veritabilă catedrală de traducere care trebuie că a costat-o sânge (sau sânge în loc de cerneală) și câteva mii de fire de păr albe în plus. Nu voi obosi să spun sus și tare că noi, catalanii, ar trebui să le mulțumim infinit traducătorilor, care au făcut mai mult pentru cultura catalană decât marea majoritate a scriitorilor catalani (și scriitoarelor catalane) în ultimii 500 de ani.

articolul original aici

Gala RoBarna, a sfârșitului de an la Barcelona | „Cartea usa deschisa catre viitor”

robarna 2017

  • Centrul Cultural RoBarna din Barcelona Gala sfârșitului de an | Palatul Congreselor din Castelldefels,
  • Patronată de distribuitorul de alimente românești, EuroProd Distribution, gala sfârșitului de an 2017 a fost oglinda fidelă a acțiunilor în care Centrul Cultural RoBarna din Barcelona s-a implicat anul acesta în Diaspora.

O manifestare de nivel, care a acordat respect direcției spre profesionalizarea culturală pe care RoBarna crede că românii din afara granițelor o merită și o urmărește an de an. Manifestarea s-a bucurat de participarea celor care au sprijinit activ mișcarea cultural-educativă din diaspora românească catalană.

Un proiect solidar, o prezentare de carte, urmate de un concert extraordinar susținut de artiști reprezentativi din Spania, România și Franța au fost componentele unei gale extraordinare aflate sub semnul solidarității și bunului gust.

gelu vlasin barcelona
Prezentarea traducerii „El ultimo aliento” / foto: MYK Studio

Gala de anul acesta a fost înscrisă în programul „Cartea ușă deschisă către viitor” pe care îl coordonează Doina Mustățea care, împreună cu grupul de la Roma (Italia) în ultimii 13 ani, face posibilă asistența cazurilor sociale monitorizate cu sprijinul colaboratorilor din țară. „Este o onoare pentru noi să fim adoptați ca parte în acest proiect solidar și o plăcere deosebită să o cunoaștem pe promotoarea proiectului care a acceptat să fie cu noi, la Barcelona” a subliniat Sebastian Hulub din partea Centrului Cultural RoBarna. Doina Mustățea a prezentat proiectul în cadrul galei și a împărtășit din experiența bogată pe care a acumulat-o în domeniul voluntariatului, „un domeniu pe care ne dorim să îl explorăm și noi”.

mihaela mihailovici barcelona
Licitația Mihaela Mihailovici / foto: MYK Studio

Licitația desfășurată în scopul strângerii de fonduri pentru Centrul de Primire Copil Abuzat, Vrancea a oferit un lot de tablouri semnate de renumita artistă grafică Mihaela Mihailovici din Spania, evaluate la mai mult de 250 de euro fiecare și un lot de produse Gerovital oferite de distribuitorul pentru Spania, Crina Roșu. Alte două loturi disponibile pentru licitație, un tablou al pictoriței Silvia Stamatescu și cartea ”De ce iubim femeile” cu dedicația specială semnată de candidatul la premiul Nobel Mircea Cărtărescu se află la librăria Punct din Barcelona și vor face obiectul unei licitații caritabile după Crăciun.

gerovital barcelona
Licitația Gerovital / foto: MYK Studio
gelu vlasin robarna
Enrique Javier Nogueras, Gelu Vlașin și Laura Cătălina Dragomir / foto: MYK Studio

Poetul Gelu Vlașin din Madrid a adus la Barcelona volumul de versuri „El ultimo aliento”, traducere din limba română prezentată la eveniment de profesorul Enrique Javier Nogueras de la universitatea din Granada, venit special pentru acest eveniment, un efort care dă măsura prețuirii de care se bucură iubitul nostru poet, membru al Uniunii Scriitorilor din Spania, Gelu Vlașin. Adriana Untilă, care s-a pregătit cu mult timp înainte pentru gală și a venit să recite din creația poetului în cadrul prezentării poate depune mărturie despre pasiunea pe care o degajă versurile sale. Dacă poezia ne era familiară multora dintre noi, spiritul și harul pe care l-a revărsat asupra asistenței au fost de natură să ne facă să înțelegem motivele pentru care poetul este de asemenea un personaj iubit și urmărit de împătimiții de literatură, de poezie în special. Sesiunea de autografe prelungită a lăsat cu greu loc spectacolului din sala Auditorio al Palacio de Congresos care a urmat.

tarom robarna barcelona
Mădălin Tudor – TAROM / foto: MYK Studio

Tarom, unul dintre sponsorii Galei, prin vocea directorului de operațiuni din Barcelona, Mădălin Tudor, a amintit celor prezenți că merită să reflexionăm asupra importanței susținerii simbolurilor naționale indiferent unde se întâmplă să le descoperim, iar compania aeronautică națională este unul dintre ele. Dintre asistenții la Gală, primii 5 solicitanți care zboară cu Tarom, indiferent de destinație, beneficiază de upgrade la clasa bussines, este suficient să o comunice la redacția revistei RoBarna.

petre ene sabin boghici barcelona
Maestrul Petre Ene și pianistul Sabin Boghici / foto: MYK Studio

Virtuozul naiului, Petre Ene, din Toulouse, Franța vecină, acompaniat de pianistul de excepție, Sabin Boghici au făcut să se aștearnă liniștea pe cuprinsul sălii de concerte, o tăcere întreruptă doar de ropotele de aplauze izbucnite după „Ave Maria” de Schubert, „Nostalgia” sau o impresionantă „Ciocârlia”, interpretate magistral.

carmen mezea barcelona
Carmen Mezea / foto: MYK Studio

Carmen Mezea ne-a amintit de ce romanța românească este un stil muzical veșnic, aproape de sufletul nostru iar încântătoarea Carla Mezea ne îndreptățește speranțele pe care le investim  în copii noștri. Micuța laureată a festivalului tinereții de la Costinești din toamna acestui an și recent revenită de la Iași, unde a concurat în Music For Kids International Festival Palas Iasi Romania 2017, are toate șansele să ajungă o artistă desăvârșită.

elena barcelona
Elena Bosinceanu / foto: MYK Studio

Elena Bosinceanu confirmă încă o dată harul cu care a fost înzestrată pentru cântul și portul popular apropiind publicul de momentul sărbătorilor de crăciun prin colindele interpretate. Și din nou, doina cântată de Elena Bosinceanu așează interpreta în topul iubitorilor de folclor autentic.

Asociația Românilor din Igualada, reprezentată la Gala „Cartea – ușă deschisă către viitor” de președintele Ștefan Dubală, a fost unul dintre principalii colaboratori, fără de care am fi fost mai puțin bogați în profundele legături cu țara pe care oricine trăiește în afara granițelor le resimte. Prin eforturi proprii au făcut posibilă prezența pe scena evenimentului a stelei muzicii ușoare românești Carmen Rădulescu.

carmen radulescu robarna barcelona
Consulul General la Barcelona, Manuel Pleșa, Ștefan Dubală și Carmen Rădulescu / foto: MYK Studio

Solistă de succes din generația de aur, care se menține în top, o voce inconfundabilă, recitalul Carmen Rădulescu a oferit momentul culminant al unei gale de sfârșit de an de înaltă ținută.

carmen radulescu barcelona
foto: MYK Studio

Consulul general la Barcelona, Manuel Pleșa, prezent la manifestarea de la Palacio de Congresos Rey don Jaime din Barcelona ne-a declarat că „o manifestare de un asemenea nivel nu a mai fost în diaspora, vă felicit și vă doresc să puteți continua”. La rândul său, Contesa de Mora, membră a unei vechi familii princiare spaniole, una dintre personalitățile pasionate de tradiția și cultura română, s-a arătat impresionată de ținuta manifestării declarându-și intenția de a promova inițiativele de acest nivel în rândurile mediului cultural spaniol. La rândul lor, donatorii anonimi care nu au putut fi prezenți și-au manifestat sprijinul pentru cauza benefică sub patronajul căreia s-a desfășurat evenimentul.


Aproape to?i românii din diaspora au în casa TV românesc
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


O manifestare de anvengură despre care RoBarna, prin vocea directoarei Ani Dumitru spune că „nu ar fi fost posibilă fără sprijinul sponsorului principal, distribuitorul de alimente românești EuroProd Distribution, magazinelor Moș Ion din Tarragona și Barcelona, TAROM, al librăriei Punct din Barcelona și Asociației Culturale Române din Igualada”. De asemenea, reprezentanta RoBarna a subliniat aportul pe care membrii comunității românești din Catalunya l-au adus de-a lungul timpului la reușita manifestărilor culturale promovate în Spania.

doina mustatea barcelona
foto:MYK Studio

Ani Dumitru a detaliat pentru noi despre proiect „Doina Mustățea a venit astăzi alături de noi, aici, în Barcelona. Pe banii ei. Repet, poate nu realizați exact ce am spus: Doina Mustățea a venit de la Roma, în Barcelona, pentru că a simțit că trebuie să facă asta. Noi am spus doar că ne place proiectul ei, că am fi onorați să ne implicăm și am invitat-o. Iar Doina Mustățea a venit. Pur și simplu. Într-o vreme când viața se desfășoară vijelios, cu evenimente zgomotoase, pline de morgă, oficioase, astăzi, noi am ales să ne bucurăm de viață și să fim oameni. Veniți aici din România, Italia, Franța, Spania, Madrid sau Granada, am ales sa încheiem anul făcând un lucru natural: să ajutăm, să aducem un zâmbet pe chipul copiilor destinatari ai fondurilor care se vor strânge, copii care chiar au nevoie de sprijinul nostru. Suma care se va strânge este importantă. Mică sau mare, va asigura masa de Crăciun a copiilor de la Centrul de primire copii abuzați ”Elena Doamna” și a celor de la adăpostul oamenilor străzii (sfântul Nicolae) gestionat de Crucea Rosie, ambele din Focsani. Recunosc că mi-a trebuit ceva timp să mă lămuresc ce face Doina Mustățea pentru copii și bătrânii din Romania. Simplu: îi ajută”

robarna barcelona
foto: MYK Studio

Membrii grupului de inițiativă care și-au adus aportul la reușita evenimentului reprezentativ de sfârșit de an merită o mențiune specială pentru implicare, ei au fost Liliana Turilă, Valentin Radu, grupul Zâne Ursitoare și Dj sound party. De asemenea, Asociația „Din Carpați în Pirinei” și „Armonia” din Tarragona au fost reprezentați la gală.

Parteneri media ai galei „Cartea – ușă deschisă către viitor” au fost revista RoBarna din Barcelona, ziarul Emigrantul din Italia, Gazeta de Spania din Zaragoza, revista România Express din Madrid, Ziarul de Vrancea din România iar filmările și fotografia au fost asigurate de MYK Studio din Barcelona.

Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook.

Profesorul Cartarescu: astazi la libraria Calders din Barcelona – Solenoid


  • Scriitorul Mircea Cărtărescu dezbate astăzi, 11 decembrie, la librăria Calders din Barcelona, împreună cu Francesc Seres, despre literatură și politică pe marginea lansării traducerii ‘Solenoid’

Îl așteptam luna trecută la Barcelona însă a trebuit să își amâne vizita din motive care țineau de atmosfera tensionată pe care a trăit-o regiunea atunci, notează La Vanguardia  în ediția tipărită de astăzi. Acum scriitorul Mircea Cărtărescu, nominalizat al premiului Nobel pentru Literatură (n. București, 1956) va fi prezent la Barcelona pentru prezentarea celor 800 de pagini ale ‘Solenoid’, publicat în catalană de editoriala Periscopi și în spaniolă de Impedimenta.

Considerat cel mai bun poet român al generației ’80, Cărtărescu – romancier și critic literar, de asemenea – va conversa în fața publicului auditor la librăria Calders cu scriitorul Francesc Serés, cel care declara recent că apreciază fiecare lucrare a lui Mircea Cărtărescu ca pe o „mică victorie a literaturii”.


Aproape to?i românii din diaspora au în casa TV românesc
dolce telekomStai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /


Doctor în Literatura Română, versatilul Cărtărescu s-a manifestat deseori împotriva oricărei forme de dictatură, începând cu cea a lui Ceaușescu. Susține conferințe la facultatea de Litere a Universității din București, unde și-a câștigat renumele de teoretician esențial pentru post-modernismul românesc. De fapt, însăși teza sa de doctorat se bazează pe acest concept.

„Solenoid” este cea mai recentă lucrare a sa și una care are toate premisele de a se constitui într-un reper al literaturii românești contemporane.

Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook.

solenoid

Jana Balacciu Matei: „Cultura catalană este imensă și ar trebui să fiți mândri”

jana balacciu

  • Traducătoarea și editoarea a primit premiul pentru cea mai bună traducere literară din catalană din partea prestigioasei Fundació Ramon Llull

Traducătoarea și editoarea Jana Balacciu Matei a fost premiată la ediția de anul acesta pentru traducerea cărții Llibre de les Meravelles de Ramon Llull, apărută la editura Meronia, în colecția Biblioteca de Cultură Catalană. Autoarea a introdus opera lui Ramon Llull în circuitul literar românesc: a tradus șase opere ale prestigiosului literat. Premiul Ramon Llull de Traducere Literară prin care Fundació Ramon Llull recunoaște cea mai bună traducere literară din limba catalană în anul anterior acordării se adresează traducătorului. Premiul este însoțit de 4.000 de euro.

Prestigiosul premiu primit a făcut din nou vizibilă pentru mediile culturale barceloneze activitatea constantă pe care Jana Balacciu Matei o desfășoară de peste douăzeci de ani în domeniul traducerilor literare din limba catalană.

Doctor în filologie romanică și cercetătoare până în 2005 a Institutului de Lingvistică din București, Jana Balacciu s-a aplecat asupra studierii limbii catalane după căderea regimului comunist. Începând cu 1995 a tradus aproximativ treizeci de titluri în românește – de Mercè Rodoreda, Blai Bonet, Jaume Cabré, Joan Sales, Maria-Mercè Marçal, Miquel Àngel Riera-, în același timp a creat Biblioteca de Cultură Catalană al editurii Meronia, unde au apărut patruzeci de traduceri.

Revista ara.cat, cu ocazia acordării de către Fundației Ramon Llull a premiului pentru cea mai bună traducere din limba catalană, publică un interviu, sub semnătura lui Jordi Nopca, acordat de reputata traducătoare Jana Balacciu Matei, din care spicuim câteva fragmente:

Trebuie să vă adresez întrebarea care vi s-a pus cel mai des însă nu mă pot abține: de ce ați dorit să aprofundați studiul limbii catalane?

Ca lingvist m-a interesat în primul rând istoria limbii catalane. A existat o dispută interminabilă între cercetători: mult timp a fost considerată un dialect al vechii occitane. Aprofundând am realizat imensitatea culturii catalane. În secolul XIII aveați o figură ilustră ca Ramon Llull! [prin comparație n.r.] Primele texte românești datează din secolul XIX. Din păcate în anii 90 în România nu exista un loc unde să se poată studia limba catalană.

Ați venit aici?

Da. Între 1991 și 1993 am petrecut trei săptămâni pe an în Barcelona și am studiat. Cele mai bune clase le-am primit din cărțile lui Pere Calders și Mercè Rodoreda.

De ce ei doi, mai exact?

Textele lui Calders sunt clare, însă ironice și inteligente în egală măsură. Primele lucruri pe care le-am citit de Rodoreda au fost poveștile, adevărate bijuterii. Este o autoare realistă și totodată fantastică.

Prima dumneavoastră traducere, făcută împreună cu Xavier Montoliu a fost La plaça del Diamant. Tipărită în 1995.

Este monologul unei persoane simple făcută cu măestrie și o mare muzicalitate. A apărut la editura Univers care în acel moment se concentra pe traduceri din clasici de peste tot. Literatura catalană nu intrase în circuitul comercial, era o mare necunoscută pentru cititorul de rând.

Citiți interviul integral în original ara.cat