Să ajungi acasă îți trebuie curaj – Emilian Pal - 16/09/2020
Colectiv, tragedie homeopata, impotenta, inutila - 30/10/2018
Te gândești să te întorci? Smart-up! - 31/01/2018
Fii mobil DIGI mobil. Participa si Castiga! - 19/05/2017
Se numara romanii. Doar cei din tara. Plecatii nu. Plecatii nu mai sunt romani. - 10/05/2022
Expozitie de arta vestimentara de inspiratie africana la Ulldecona / Barcelona - 09/05/2022
Cu Macron Franta merge sau se duce? - 25/04/2022
Dentist Barcelona – Clinica Dr. Andreea Elena Simon - 16/04/2022
Ambasadorul in Spania la final de mandat - 01/03/2022
Mobile World Congress – Barcelona 2022 - 28/02/2022
DIGI Spania este alaturi de Ukraina. Suni spre Ukraina gratis. - 28/02/2022
Tabita Tour și-a pus flota de autobuze la dispoziția refugiatilor din Ukrayna - 28/02/2022
Grigore Vieru – nascut in ziua in care se sarbatoreste iubirea - 16/02/2022
Cum sa ai internet fara cablu in Spania - 03/11/2021
Solenoid nu este cea mai bună carte a anului. „Este cea mai bună a secolului”
- „Se confirmă: Solenoid nu este cea mai bună carte a anului. Este cea mai bună a secolului”
Scrie pe blogul personal scriitorul Lluis Bosch, vizibil impresionat de romanul Solenoid semnat Mircea Cărtărescu, roman prezent de la sfârșitul anului trecut pe rafturile librăriilor spaniole în două ediții traduse în limbile catalană și spaniolă.
Am găsit fraza aceasta într-o rețea socială, scrisă de un editor din Madrid pe care îl admir dar al cărui simț al umorului îl cunosc, adesea provocator și exagerat. Asta s-a întâmplat înainte să încep lectura cărții lui Mircea Cărtărescu. Și surpriză: pe măsură ce avansam cu lectura înțelegeam că editorul nu scrisese nimic în glumă.
Solenoid este una dintre cărțile cele mai tulburătoare pe care le-am citit vreodată.
În timpul lecturii romanului Solenoid de Mircea Cărtărescu (Editorial Periscopi, Barcelona, 2017) ceva îmi spunea că aceasta ar putea fi cea mai bună carte a secolului XXI. O ipoteză riscantă, însă, în definitiv, Ulisses a lui Joyce s-a publicat în 1922 iar astăzi puțină lume îi contestă apartenența la miezul literaturii secolului XX.
Românii din diaspora au în casa TV românescStai informat, tine legătura cu țara / Tv prin satelit oriunde în Europa /
Dacă aș cunoaște-o pe traducătoarea Solenoid, această Antònia Escandell al cărei admirator incondițional mă declar începând de acum, aș întreba-o cât timp și cât efort a costat traducerea pentru că, din punctul meu de vedere este o veritabilă catedrală de traducere care trebuie că a costat-o sânge (sau sânge în loc de cerneală) și câteva mii de fire de păr albe în plus. Nu voi obosi să spun sus și tare că noi, catalanii, ar trebui să le mulțumim infinit traducătorilor, care au făcut mai mult pentru cultura catalană decât marea majoritate a scriitorilor catalani (și scriitoarelor catalane) în ultimii 500 de ani.