Martisor a știut să ne fie început de primăvară în toți anii de când ne știm românește pe oriunde ne-am pomenit, pe continent sau pe aiurea, pe unde ne-a prins.
Martisor nu știe de pandemie, anină zâmbete și deschide băierile poftei de viață pe chipul ieșitului din iarnă cu mască sau fără mască, în țară sau în Barcelona.
Barcelonezii nu știu ce este și dinspre ce vine povestea cu Martisor, e treaba noastră să le tot spunem ce și cum iar și din nou ce simbolizează firul de mătase alb-roșu prins în pieptul fetelor la început de martie. Am insistat și ieri la intersecție.
Am profitat de prilej, recunoaștem, e greu să refuzi un zâmbet gratis.
Am vrut martisor dar cum e greu de ieșit din oraș a rezultat că ar trebui să ni le facem local, după cum ne-am priceput, și-am pus de-o adunare cu expertiză și talent pe subiect. A rezultat o întâlnire plină de bună dispoziție, cât un început de primăvară.
La mijlocul lunii iunie a fiecărui an are loc tradiționala sărbătoare a moților din Apuseni „Târgul de fete” de pe Muntele Găina
Situat la întâlnirea a patru judeţe, Arad, Hunedoara, Alba şi Bihor, Muntele Găina găzduieşte, la mijlocul lunii iulie a fiecărui an, tradiţionalul Târg de Fete.
Ioan Matiuț
Devenit una din marile atracţii turistice, el are mai multe legende legate strâns de obiceiurile şi tradiţiile locului. Una dintre ele spune că o găină de aur venea din mină şi se aşeza pe vârful muntelui unde făcea şi clocea ouă de aur. Fugărită de locuitorii din zonă care râvneau la ouăle ei, găina a fugit luând cu ea şi tot aurul din munte.
Pe vremuri, târgul debuta cu câte doi reprezentanţi ai moţilor ciubărari şi doi ai crişenilor păstori care trăgeau o linie de despărţire între moţi şi crişeni.
În prima zi a târgului, era o petrecere feciorească, fetele şi nevestele sosind abia a doua zi când se încingea jocul. În centrul atenţiei erau fetele de măritat şi fetele mari care voiau să fie peţite. Acestea îşi etalau lăzile de zestre, portul şi priceperea la diferite îndeletniciri specifice femeilor din zonă. Ele erau supuse şi la diferite probe pentru a dovedi că nu au niciun defect fizic. După ce o fată era peţită, era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Se credea că o fată peţită pe muntele Găina va avea parte de noroc şi prosperitate în căsnicie.
Târgul era şi un prilej de negustorie şi schimburi de mărfuri între locuitorii din zonă. Astfel se vindeau ciubere şi oale de lut smălţuite, alte obiecte din lemn, ţuică, brânză, miere. Pe mesele fetelor de petit se puneau bucate şi băuturi tradiţionale care erau oferite peţitorilor de către tatăl fetei. Ca o simplă comparaţie, astăzi târguiala s-a mutat pe internet, iar zestrea fetelor este frumuseţea (exterioară) şi sex apell-ul în timp ce a băieţilor, maşinile scumpe şi vilele luxoase. Sentimentele au fost şi sunt considerate mai degrabă slăbiciuni.
În zilele noastre, târgul a devenit o nedeie populară, prilej de întâlnire a moţilor risipiţi prin Munţii Apuseni, de exprimare a folclorului, obiceiurilor şi tradiţiilor din această adevărată conservă de civilizaţie ocrotită de culmile domoale ale Apusenilor şi de drumurile proaste care descurajează turismul. Din păcate, „binefacerile” civilizaţiei aşa-zis moderne, încep să-şi facă simţită prezenţa şi aici. Portul popular şi produsele tradiţionale sunt tot mai mult substituite de chinezisme ieftine, mâncăruri şi băuturi de talcioc. Doar folclorul, cosmetizat de multe ori neinspirat, mai supraviţuieşte şi se exprimă pe scena de aici, datorită implicării instituţiilor culturale din cele patru judeţe, angrenate într-o competiţie a orgoliilor, profitabilă până la urmă pentru cei care se încumetă să urce şi să petreacă o zi sau două de vară pe Muntele Găina.
Din Arad se poate ajunge acolo cu maşina pe traseul: Arad – Vârfurile – Hălmagiu – Baia de Criş – Avram Iancu şi de aici 7 km pe drum de piatră.
Celor care preferă drumeţia, le recomandăm două puncte de plecare mai apropiate de Arad, unde se poate ajunge cu trenul care circulă pe ruta Arad-Brad: Hălmagiu şi Baia de Criş. Din Gara Hălmagiu, traseu de două zile, pe potecă, aproximativ 20 km, prin Comuna Hălmagiu – Satul Hălmăgel – Satul Băneşti – Lungşoara de Sus – Vârful Muntelui Rotunda – Vârful Găina (1484 m), marcaj cu bandă albastră. Necesită echipament de campare pentru noapte. Din Gara Baia de Criş, aproximativ 25 km, prin satele Raşca – Baldovin – Râşculiţa – Bulzeşti şi de acolo pe potecă spre Vârful Muntelui Găina.
Iar ca bonus, natura vă oferă pe săturate delicioasele afine aflate din belşug în această perioadă prin toate golurile alpine.
Astăzi vom fi martorii unui eveniment astronomic special, eclipsa de luna cu cea mai mare durată din secolul XXI care va fi vizibilă chiar înainte de căderea nopții pe cea mai mare parte a planetei chiar dacă India sau Orientul apropiat vor fi locurile din care se va putea vedea în toată splendoarea acest fenomen ce va dura aproximativ șase ore.
Această eclipsă, care coincide cu situarea planetei Marte în opoziție directă, va fi o „lună de sânge” sau „lună roșie”, denumiri întâlnite în multe dintre istoriile populare care au dat naștere legendelor. În special în faza de eclipsă totală, luna va avea o culoare roșie, pronunțată. În Spania, eclipsa va începe să fie notată începând cu ora 19,14, faza parțială se va petrece o oră mai târziu iar faza totală, care va dura două ore, va începe la 21,30 și va dura până la 21,21.
Pentru a observa fenomenul în condiții ideale ar trebui căutat un loc înalt și depărtat de zona urbană. Contrar situației în care se observă o eclipsă de soare, nu este nevoie de protecție specială pentru a putea observa în bune condiții o eclipsă de lună, poate doar necesitatea folosirii unui telescop.
Apocalipsa și omul lup
Luna roșie este expresia care lasă loc multor superstiții să înflorească. Există unele relaționate cu mari catastrofe naturale, se crede că acestea sunt mai frecvente; cu începuturile unor mari ghinioane, credință înrădăcinată în Israel; relaționate cu fertilitatea și sarcina, cum este cea care spune că o femeie însărcinată care se expune „lunii de sânge” va naște un copil diform.
Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu? Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
Se spune de asemenea că tăierea părului sub razele lunii sângerii face ca acesta să crească mai repede și să fie mai puternic, că inocența se poate pierde fulgurant dacă o privim luna insistent sau că o nuntă desfășurată acum asigură un mariaj veșnic. Vechile civilizații creadeau că luna este atacată, vechii incași credeau că de un jaguar iar mayașii că luna de sânge este rezultatul luptei între zei.
Este tradițional să facem mult zgomot, cu pocnitori sau lovind cu lingura în vase de bucătărie pentru ca soarele să nu mănânce luna. Pentru indienii Lupa, Nord-Americani, soarele și luna erau zeitățile supreme și cumva luna era salvată în ultima clipă de la distrugere.
Întotdeauna când vine o „Lună Roșie”, e vremea să vorbim despre sfârșitul lumii, pentru că după cum spune Biblia acesta va fi unul dintre semnalele că Judecata Finală este aproape. Există în cartea sfântă mai multe pasaje care vorbesc despre asta, de exemplu în Fapte 2.20 „Soarele se va converti în întuneric și luna în sânge, înainte să vină marea și sfânta zi a Domnului”. În Apocalipsa 6.12 „A fost un mare cutremur și soarele s-a făcut negru […], și luna s-a făcut ca sângele”
În unele insule britanice oamenii cred că dacă arăți către luna roșie de nouă ori ți se închid porțile către paradis. Brusc. Budiștii tibetani cred că faptele bune pe care le facem sub eclipsă, nu neapărat luna roșie, multiplică buna noastră karma. Se mai spune că o lună roșie a salvat viața lui Cristofor Columb în ultima sa expediție. În 1504, înghesuit pe o plajă exotică de un grup de nativi foarte puțin cooperanți, Columb a transmis liderilor acestora că Dumnezeul creștinilor își va arăta nemulțumirea pentru încăpățânarea lor și că dacă vor continua soarele nu va mai răsări vreodată.
Este momentul perfect să ne amintim că vechii navigatori erau obligați să fie buni astronomi de asemenea, căile prin care stabileau cursul corăbiilor erau strâns legate de configurația cerului. Iar pentru încheiere să subliniem că trebuie multă atenție la oamenii lup, Luna Sângerie este momentul lor și le este ușor să ne convertească.
Nu, nu e ca și cum s-ar fi modificat basmele cu zâne, feți frumoși și batrâni înțelepți iubitori de copii.
Pur și simplu s-a întâmplat că bunul Moș Nicolae l-a „delegat” pe Moș Ion să îi țină locul în Barcelona la întâlnirea de la PUNCT
Povestea lui Moș Nicolae este una despre generozitate și bunătate
Povestea stă la baza unuia dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de către copii și nu numai, de sfântul Nicolae copiii cuminți primesc cadouri iar cei neastâmpărați nuielușe. Dar toți sunt cuminți. Tradiția spune că Moș Nicolae nu se arată ci doar își face simțită prezența, astfel că anul acesta delegat să împartă daruri copiilor în Barcelona a fost Moș Ion.
Toți românii din diaspora au în casa TV românesc Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
Nu este nicio glumă, Alexandru Nițescu, proprietarul magazinelor alimentare Moș Ion, a întruchipat anul acesta personajul de poveste despre care se știe ca în primul rând îi plac cizmulițele curate. Copiii veniți cu treabă la librăria Punct au avut surpriza întâlnirii cu trimisul lui Moș Nicolae, i-au recitat poezii și au primit daruri pe măsură.
De Moș Nicolae la librăria Punct din Barcelona / foto: MYK Studio
Pentru mulți dintre micuți povestea lui Moș Nicolae a fost o surpriză dar toți știau că decembrie este luna în care se împodobesc brăduți. Acesta a fost pretextul reuniunii de marți seara, un brad verde, mândru și bogat care s-a lăsat împodobit de mâinile dibace ale micuților decoratori de ocazie, unii dintre ei fiind la prima experiență de genul acesta.
De Moș Nicolae la librăria Punct din Barcelona / foto: robarna
Ne-am dat seama că este o treabă foarte serioasă care are nevoie de maximă atenție și aplicație pentru ca rezultatele să fie mulțumitoare iar scânteia din ochii copiilor să apară și să rămână la locul ei toată seara. Ne-au cântat, ne-au încântat și ne-am simțit puțin câștigători, noi cei care am retrăit, prin bucuria zglobie iscată din mai nimic pe chipurile lor, sărbătorile copilăriei.
De Moș Nicolae la librăria Punct din Barcelona / foto: MYK Studio
Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook.
Sâmbătă 18 noiembrie, a avut loc prima Sfântă Liturghie la Catedrala Ortodoxă de la Madrid cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Ministrul Pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a asistat la ceremonia de oficierea a primei Sfinte Liturghiii a Catedralei Ortodoxe
Ambasadoarea României în Regatul Spaniei, Gabriela Dancău, Ambasadoarea României în Republica Portugheză, Ioana Bivolaru, și Secretarul de Stat pentru Culte din Guvernul României au fost prezenți la eveniment.
Sâmbătă, 18 noiembrie 2017, a fost o zi importantă pentru Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei. „Ea va fi peste vremi un prinos de rugăciune și mulțumire adresat Preasfintei Treimi pentru binecuvântarea revărsată asupra tuturor acelora care s-au ostenit la concretizarea unui proiect de suflet intitulat Catedrala românilor din Madrid”, care a debutat acum 7 ani și jumătate de la punerea pietrei de temelie. „Catedrala este un semn văzut al Împărăției lui Dumnezeu, de o importanță misionară covârșitoare și totodată dovadă vie a dăruirii, a sacrificiului și nu în ultimul rând a dragostei acelora care iubesc podoaba casei lui Dumnezeu” detaliază comunicatul Episcopiei Spaniei și Portugaliei.
Ortodoxia românească își îndeplinește cu această ocazie unul dintre principalele obiective, acela de a fi prezentă cu un lăcaș de cult de maxim rang în Regatul Spaniei, apropiindu-se astfel de cei aproximativ de un milion de români care trăiesc în peninsula Iberică, atât în Spania cât și în Portugalia. Sfințirea Catedralei de la Madrid se constituie astfel într-o piatră de hotar pentru tradiția ortodoxă care își revendică astfel arealul natural acoperit de credincioșii de dincolo de granițe.
Din partea autorităților române au participat Ministrul Pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi: Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Regatul Spaniei, doamna Gabriela Dancău, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Portugheză, Ioana Bivolaru, consuli ai Consulatelor României în Regatul Spaniei și alți atașați și reprezentanți ai autorităților române în Peninsula Iberică.
Din partea autorităților spaniole au participat directorul general de Cooperare Juridică Internațională și relații cu cultele în cadrul Ministerului de Justiție, Javier Herrera și sub-directorul aceluiași Departament, Jaime Rosselló Granados, plus alte autorități locale și regionale din comunitatea de Madrid.
Stai informat, ține legătura cu țara, vorbește românește
Sâmbătă, 7 octombrie, în Piața Primăriei de Sabadell s-a desfășurat ediția 2017 a ‘Mescla’T’ (‘Amesteca-te’), manifestarea multi-culturală organizată de primăria orașului din vecinătatea Barcelonei.
Asociația Culturală Română din Sabadell (ACROS) condusă de Roberto Vilsan a coordonat prezența românească la ediția 2017 a Mescla’t iar răspunsul din partea vizitatorilor și a ONG-urilor din diaspora așezată în Catalunya a întrecut din nou așteptările.
Centrul Cultural RoBarna din Barcelona s-a îngrijit de prezența artizanatului și a costumelor tradiționale la standul românesc iar Asociația „Din Carpați în Pirinei” a fost însărcinată cu programul artistic la care au evoluat ansamblul de dansuri „Dacii Liberi” din Reus și interprete de muzică populară.
foto: MYK Studio
O după-amiază caldă de toamnă animată de acordeonul magic al lui Anatol Eremciuc prezent cu un recital extraordinar grație lui Igor Cereteu.
foto: MYK Studio
„Cele mai gustoase sarmale pe care le-am mâncat în secolul ăsta”, după opinia unui gurmand cunoscător, au ieșit din laboratorul „Pasteles Caseros Creaciones Unicas”.
foto: MYK Studio
Ne-am făcut prieteni de toate culorile 🙂
foto: MYK Studio
Librăria PUNCT din Barcelona a oferit manuale școlare și cărți de dezvoltare personală.
Au cântat Carmen Mezea și Carla Mezea, iar ansamblul de dansuri „Dacii Liberi” din Reus coordonat de Gheorghe Bălășoiu au făcut să se cutremure piața sub călcâiele lor.
foto: MYK Studio
Și anul acesta feria a adus împreună asociații și ONG-uri cu obiective diverse. De la asociațiile grupărilor de imigranți ce conviețuiesc în zona metropolitană a Barcelonei, ONG-uri, până la organizații dedicate susținerii integrării imigranților. Primăria a pus la dispoziție standuri la care entitățile invitate și-au prezentat bogăția culturală din zestrea pe care o poartă.
foto: MYK Studio
Participarea românească la Mescla’t a fost posibilă și datorită sprijinului oferit de sponsorii Cosmetica Gerovital Barcelona, Carpathiatour, MaxDSS și DIGI mobil.
foto: MYK Studio
Publicitate Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
Din 23 noiembrie 2016 avem o lege privind serviciile funerare care abia astăzi a fost adoptată.
Familia defunctului nu mai are voie să organizeze priveghiul în apartamente sau case.
Românii trebuie să își îngroape mortii în maximum 36 de ore de la deces, și nu mai au voie să îi privegheze la domiciliu. Așa prevede noua lege a serviciilor funerare, care a intrat în vigoare luna aceasta. Actul normativ introduce schimbări radicale în privința obiceiurilor funerare. Astfel, românii vor putea să își îngroape morții fără preot. Mai mult de atât, la o oră de la constatarea decesului, rudele au obligația de a depune corpul persoanei decedate la o casă mortuară.
Publicitate Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
Românii s-au împărțit în două: unii care sunt de acord cu noile prevederi iar alții care vor să respecte datinile stăvechi. “Sunt foarte de acord cu această lege. Nu poți ține defunctul în casă. Nu este nici igienic și nici psihic nu face bine omului.”
“După ce că totul costă, acum ne mai bagă pe cap și cheltuiala cu locul unde să punem mortul. Păi dar ce, eu am bani ca sa mai dau la casa mortuară? Cel mai bine este sa ne lase așa cum am făcut până acum. Astea sunt legile de afară care ni le bagă pe gât și nouă. O să-și lase lumea morții afară să-i îngroape ei” sunt părerile cetățenilor intervievați de dreptul-omului.org
Legea interzice totodată fotografierea corpului defunctului fără acordul aparținătorilor, excepții fiind permise doar pentru fotografierea în cadrul procedurilor judiciare, și va stabili că procedura de îmbălsămare este obligatorie atunci când familia decide să expună decedatul în locuri publice, inclusiv la capelă, cu sicriul deschis, când decedatul este transportat într-o altă localitate decât cea în care a fost decesul, la o distanță mai mare de 30 de kilometri, în situația în care cauza medicală a decesului impune îmbălsămarea ca măsura de profilaxie și reducere a riscului biologic. Cei care nu respectă noile reguli de înmormântare riscă amenzi între 500 și 10.000 de lei.
Reprezentanții bisericii spun că mai bine ar fi dacă oamenii ar fi lăsați să-și îngroape mortii după datinile străvechi. “Înmormântarea este un eveniment din viața omului. De când ne știm, datini și cu legea asta nescrisă, înmormantarea se face la 3 zile. Niciodată nu s-a făcut înmormântarea după o zi sau după două zile.”
Publicitate
Un al doilea aspect al legii se referă la aspectul mormintelor: dacă un loc de veci este lăsat în paragină și abandonat timp de doi ani consecutivi, administrația are dreptul, de acum, să confiște locul, conform publicației dreptul-omului.org.
Are 395 de ani, provine de undeva din zona Brașovului și face parte din Comorile României. Este vorba despre un dulap care a rezistat de-a lungul timpului, iar acum poate fi vizionat în cadrul colecției Muzeului Județean Mureș.
Acest dulap a fost prelucrat în timpul Renașterii Transilvane. Este o piesă unicat. Nu se știe dacă au mai fost și altele, dar un lucru este cert: acest dulap a rezistat cu stoicism secolelor care au trecut peste el. Atunci când îl privești prima dată, culorile aprinse sunt cele ce ies în relief. Mai apoi se observă decorul floral foarte bogat. Directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan, cel în a cărui responsabilitate se află dulapul în prezent, vorbește despre această piesă unicat în România.
„Avem dulapul care s-a păstrat în colecția Muzeului Județean Mureș, provine de undeva din zona Brașovului — nu putem afirma cu certitudine, dar mai multe semne arată că este confecționat în Transilvania, posibil în zona Brașov, în 1622. Ceea ce oferă piesei unicitate este decorul floral foarte bogat, caracteristic Renașterii Transilvane, care este influențată, pe lângă Occident, de decorul și stilul oriental, mai ales prin filieră otomană. În cultura săsească, românească și maghiară din Transilvania se regăsesc aceste elemente. De exemplu, laleaua, care e considerat un decor tipic pentru etnografia maghiară, apare după perioada otomană. (…) În Renaștere, influența orientală se resimte și din acest motiv Renașterea Transilvană este un stil unic în peisajul european”, a declarat pentru Agerpres, directorul Muzeului Județean Mureș, Soos Zoltan.
Publicitate
Deși dulapurile nu se prea foloseau în Perioada Renașterii pentru că hainele erau ținute în lăzi, totuși câteva s-au păstrat, atât din România, cât și din afara țării. Familia Lazăr din Lăzarea este cea care s-a ocupat ca această piesă să facă parte din Comorile României. La începutul acestui an, chinezii au putut admira această piesă, dar și altele, într-o expoziție la Beijing.
“De obicei, dulapurile nu sunt răspândite, hainele erau ținute în lăzi, deci nu avem o cultură în care mobilierul predomină. Câteva piese s-au păstrat, avem mobilier adus din afară, din Renașterea Clasică, însă această piesă este din Renașterea Transilvană, cu un decor floral și cromatic foarte bogat și frumos. În exterior, piesa a fost repictată în secolul al XVIII-lea, în interior însă s-a păstrat decorul renascentist inițial. Cu tot cu repictarea barocă, este o piesă unică, probabil au fost și altele confecționate, dar din păcate nu s-au păstrat. Această piesă deosebită ni s-a transmis printr-o filieră a aristocrației transilvane, este vorba despre familia Lazăr din Lăzarea, ultimul proprietar fiind Elisabeta Bissingen, care a trăit la Târgu Mureș și provine din familia Lazăr”, a afirmat Soos.
Dulapul este confecționat din diferite tipuri de lemn. Teiul era folosit pentru părțile modelate, iar pentru a vedea din ce lemn este confecționată fiecare parte a lui se va începe un studiu mai amănunțit.
Publicitate
„Dulapul este decorat cu lemn de esență moale, ușor de prelucrat. Teiul era folosit la părțile modelate. Odată cu restaurarea dulapului, vom face un studiu mai amănunțit pentru a vedea exact din ce lemn este confecționată fiecare parte. Feroneria este cea originală, lipsește doar soclul dulapului. Din păcate nu s-a păstrat, dar vom confecționa un soclu similar cu cele renascentiste, fiindcă nu avem, din păcate, nimic din cel original”, a precizat Soos Zoltan.
Suntem o comunitate atipică. Nu știu să existe o altă diaspora care își refuză șansele cu talentul cu care o fac românii
Suntem acomunitari, ne costă sânge trecerea hotarului cochiliei în care s-a instalat fiecare dintre noi la sosirea în Barcelona, o bulă de confort personal pe care o apărăm cu dinții uzând de arma persiflării, a ironiei gratuite sau a disprețului fără fond. Arme defensive care ne servesc la ascunderea traumelor personale, ca și cum nu am fi aproape toți aici ca urmare a unui declic dramatic comun în destinele trăitorilor dincolo de granițe. Sau, mai rău, ne trece viața pe la ureche din timiditate.
Cred că momentul în care ne lingeam rănile a trecut, viețile noastre capătă un caracter așezat, ne împăcăm din ce în ce mai des cu gândul că trebuie să mai și trăim, indiferent de intențiile fiecăruia privind repatrierea cândva. Acum trăim. Aici. Și facem copii care cresc aici.
Un motiv în plus să ne acceptăm cum suntem și să ne lăsăm să ne cunoaștem unii cu alții. Ni se nasc copii, ne cresc nepoți aici, au nevoie să se simtă mângâiați pe creștet de un nene care nu-i tatăl lor, care să întrebe românește „cum te cheamă? Câți ani ai?” iar ei să simtă că trebuie să răspundă în limba română, să cânte românește la cor, să citească în limba română „Amintiri din Copilarie” sau „Toate pânzele sus”.
Avem în comun limba română. Dar limba singură nu face să fim o comunitate, este doar o caracteristică a noastră, noi cei de aici împreună cu alți 140.000 răspândiți prin toată Catalunya. Nici măcar nu este o caracteristică exclusivă, dovadă prietenii noștri catalani îndrăgostiți de limba română. Nici proveniența, țara din care venim nu este o condiție suficientă pentru alcătuirea de la sine unei comunități, de exemplu prietenii noștri moldoveni care dezvoltă forme asociative proprii.
Vorbesc aici despre comunitate, am convingerea că este vremea să vorbim despre noi, să propunem și să dezvoltăm proiecte în Barcelona care să ne facă viața dacă nu mai ușoară atunci mai împlinită, mai comodă, sprijinindu-ne unul pe celălalt.
Mulți dintre dumneavoastră ați avut idei și propuneri sau v-ați exprimat amărăciunea în privat că nu ne adunăm, că nu avem un loc unde să povestim, că nu ascultăm muzica ce ne place, că nu suntem în stare să ne votăm un consilier de primărie în zonele în care locuim (nici măcar nu știm care sunt beneficiile pe care le-am putea obține dacă am avea un consilier de primărie român) sau că nu-i nimeni să meargă de mână la Seguridad Social cu unul care e la început și nu buchisește limba spaniolă.
Sunt lucruri pe care dacă noi nu le facem nu ni le va face nimeni. Nu-i nimeni care să vină să ne facă patul sau să ne intrebe de sănătate. Doar noi între noi putem face lucrurile astea. Și le putem face doar dacă lăsăm la o parte neîncrederea și superficialitatea comportându-ne responsabil unii cu alții. Doar dacă constituim o comunitate cu adevărat ne putem numi români. Patriotismul de carton din spatele telefonului mobil nu duce nicăieri, am încercat și ne simțim din ce în ce mai departe unul de altul. Iar titulatura de Români de Pretutindeni este la fel de generală cu cea Români de Nicăieri. Nici macar nu este nevoie sa fim prieteni, cu respectul avem destul pentru început.
Pentru aceste lucruri și multe altele pe care nu le mai enumăr, vin în fața dumneavoastră cu prezentarea Asociației CENTRUL CULTURAL ROBARNA din Barcelona. Este propunerea noastră ca punct de pornire pentru dezvoltarea unei Comunități românești în Barcelona, cel puțin la nivel cultural.
Considerațí-o un punct inițial pentru un proiect comunitar în care vă chem să vă implicați. La revista RoBarna suntem o mână de oameni cu resurse aproape inexistente și, aparte de zecile de evenimente despre care nu amintesc aici – la cele mai multe dintre ele ați participat -, am reușit să facem ceva ce nu a făcut nimeni: să ne avem aici, în Barcelona, la întâlniri care nu sunt despre mici, bere, hore sau manele.
CENTRUL CULTURAL ROBARNA din BARCELONA, este o asociație deschisă, înființată pentru noi toți, înscrieți-vă în asociație, propuneți proiecte și participați la cele în curs. O să spuneți că nu avem resurse, că nu sunt bani pentru asta. Este adevărat, nu sunt, resursa suntem noi, fiecare în parte și împreună. Revista RoBarna a avut aceeași problemă: „cu ce bani?” a fost invariabil prima întrebare înainte de produce un eveniment. Și uite așa de 27 de ori, pentru că din mai nimic am făcut 27 de proiecte în ultimii 2 ani și jumătate. Este timpul să dați o mână de ajutor.
Centrul Cultural Robarna nu este despre politică, dacă la acțiunile noastre au participat reprezentanți ai mediului politic românesc este pentru că domniile lor trăiesc în diaspora cot la cot cu noi, au la rândul lor copii și nepoți pe care ar dori să îi știe conectați la limba și cultura română. Le va fi deasemenea greu să se asigure de asta dacă nu se alătură comunității, sunt Romani de Pretutindeni înainte de a fi politicieni, vor trebui să pună umărul la o structură pe care nu o să o avem daca nu o facem noi.
Știu că o vom putea numi COMUNITATE în curând dar acum avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Implicați-vă alături de noi, ne interesează pe toți!
Sâmbătă, 02 Septembrie, limba română a fost omagiată la Barcelona cu prilejulZilei Limbii Române
Centrul Cultural ROBARNA a organizat întâlnirea iubitorilor graiului românesc desfășurată la Librăria PUNCT din strada Provenca
Centrul Cultural ROBARNA din Barcelona a desfășurat, Sâmbătă, 2 Septembrie 2017, acțiunea dedicată Zilei Limbii Române fixată în calendar în fiecare an la 31 August. Manifestarea a fost dedicată tuturor iubitorilor limbii române nefiind o întâlnire exclusiv românească; au participat români aparținând comunitatății din Barcelona, moldoveni așezați aici venind de peste Prut și catalani vorbitori de o românească impresionantă.
Asociația EștiMoldova, prin Elena Nazarova, Asociația Cultural Rumana ACROS din Sabadell reprezentată de Roberto Vîlsan, Asociația Moldovenilor din Catalunya condusă de Igor Cereteu, preotul Virgil Cîndea de la parohia ortodoxă Sf. M Tecla din Sabadell, s-au implicat activ la manifestarea de ieri, împreună cu numeroși membri ai comunității de limbă română din Barcelona.
Publicitate
Ziua Limbii Române de anul acesta a însemnat pentru Centrul Cultural ROBARNA din Barcelona și asocierea la proiectul „Cartea – o ușă deshisă către viitor” inițiat de Doina Mustățea în urmă cu 13 ani și căruia i s-a alăturat un grup de scriitori români din Italia. Din donațiile românilor cu suflet din diaspora, sunt ajutați copii și bătrâni defavorizați din România. Cărțile, pe care un numar de scriitori români le pun la dispoziția cititorilor cu un preț voluntar (fiecare dă cât consideră pentru cartea pe care o cumpară) banii obținuți fiind destinați acțiunilor umanitare, le găsiți la librăria PUNCT din Barcelona care rezervă începând de astăzi „RAFTUL SOLIDAR” la care suntem invitați să achiziționăm titlurile de carte.
Raftul Solidar – Cărți cu preț opțional, pentru cauze sociale / foto: RoBarna
Ilonorica Fochsiec a recitat versuri dedicate limbii române scrise de poeți clasici
Ilonorica Fochsiec / foto: MYK Studio
Xavier Mir Oliveras, un împătimit ambasador al limbii române, a citit versuri din opera tradusă de Jana Balacciu Matei a scriitorului catalan Francesc Parcerisas
Xavier Mir Oliveras / foto: MYK Studio
Elena Nazarova, președinta asociației EștiMoldova, a remarcat în cuvântul său liantul în care se constituie limba română, chemând totodată Centrul Cultural ROBARNA din Barcelona să se alăture proiectelor culturale propuse de la Chișinău și derulate de asociație
Elena Nazarova / foto: MYK Studio
ACROS, Asociația Cultural Rumana de Sabadell, prin persoana președintelui Roberto Vîlsan, salută sărbătoarea limbii române și punctează necesitatea unirii eforturilor tuturor celor care trăim în Catalunya pentru coagularea comunității în favoarea apărării drepturilor pe care le avem dar le ignorăm. A anunțat deasemenea propunerile ACROS de manifestări comunitare pentru toamnă la care Centrul Cultural ROBARNA va participa
Roberto Vilsan ACROS / foto: MYK Studio
Preotul Virgil Candea care păstorește parohia ortodoxă din Sabadell, a subliniat importanța oricărui gest care să apropie copiii născuți în Diaspora de limba și obiceiurile naționale. Copiii domniei sale au interpretat cantece patriotice
Virgil Candea împreună cu copiii / foto: MYK Stdio
Maris Stella Morales se inițiază în tainele limbii române și a acceptat invitația noastră cu condiția să îi permitem să recite o poezie în limba română. Am fost onorați, am acceptat bucuroși și nu am regretat, momentul a fost emoționant
Maris Stella Morales / foto: MYK Studio
Una dintre voluntarele noastre colege de la revista RoBarna, Iris Cristiana, ne-a împrospătat memoria cu fragmente din gândirea poetică a lui Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba în care gîndeşti, a gîndi – gîndire nu se poate face decît numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică”
Iris Cristiana / foto: MYK Studio
Si pentru ca actul artistic să fie complet Dana Nicorici de la Pasteles Caseros Creaciones Unicas ne-au îndulcit limbile cele românești cu un tort pregătit special pentru Ziua Limbii Române
Dana Nicorici / foto: MYK Studio
Alegerea zilei, a orei de desfășurare a evenimentului a fost ca întotdeauna dictată de particularitățile programului în diaspora și faptului că nu a fost organizată de o instituție oficială, în programul de lucru.
Manifestarea a fost prilejul cu care Centrul Cultural Robarna din Barcelona și-a lansat invitația către românii din Barcelona de a se implica activ în coagularea comunității, de a propune și de a se implica fiecare după posibilități în programul acțiunilor specifice pe care Centrul Cultural Robarna din Barcelona îl preia de la revista RoBarna, cu intenția declarată de a strânge laolaltă energiile creative și soluțiile la nevoile culturale ale unei comunități de limbă română răsfirate și firave.
Adunarea de ieri nu a fost despre mici, bere, hore sau manele. Cu toate acestea a trezit un interes care, mărturisesc, ne-a surprins plăcut. Intenția Centrului Cultural Robarna este de a oferi locul, spațiul necesar manifestărilor comunitare, de a facilita interacțiunea membrilor comunității, de a „dezlega limbile”. Principalul obiectiv al acțiunilor Centrului Cultural RoBarna este acela de a da ocazia oricăruia dintre cei care trăim în Barcelona de a ne cunoaște, prima condiție pentru a putea spera la o comunitate. Iar pentru îndeplinirea acestui obiectiv vă invit să acceptați invitația de va alătura acțiunilor Centrului Cultural Robarna.
„Oamenii ăștia de la RoBarna sunt peste măsură de încăpățânați, dacă își propun să facă ceva apăi să stiți că acel lucru se va întâmpla” – Elena Nazarova, EștiMoldova, Barcelona.
Poate că ni se vor alătura cu altă ocazie și reprezentanții filialelor partidelor politice, parlamentarii de diaspora, reprezentanți ai consulatului, avem ideea fixă că înainte de a fi oameni politici sunt membri ai comunității din Diaspora, trăiesc aici, iar interesele politice nu sunt mai presus de preocupările pentru educația copiilor lor. Noi avem răbdare de atât de mult timp că nu ni se mai pare greu.
Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului este prăznuită pe 15 august.
Este cel mai de seamă eveniment religios al anului, din grupul sărbătorilor care o preaslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria
Postul de două săptămâni care precede sărbătoarea se socotește a fi la fel de însemnat ca și postul Sfintelor Paști. Românii așteaptă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului cu aceeași bucurie ca pe Sfintele Paști. În credința populară se spune că acest post este rupt din Postul Mare: “La început, Postul Paștilor era de nouă săptămâni, dar văzându-se că e prea lung și prea sărăcăcios, așa că oamenii ieșeau prea slabi în primăvară, când trebuia să se dea cu totul muncilor, s-a micșorat acest post cu două săptămâni și s-au pus aceste zile de post înaintea Sântă-Măriei Mari, când e belșug de legume și zarzavaturi”.
Publicitate
Cu trei zile înainte de trecerea la viaţa veşnică, Născătoarea de Dumnezeu a fost vestită de Arhanghelul Gavriil că a venit ceasul ca ea să mute lângă Fiul ei prea iubit. Arhanghelul i-a adus o ramură de finic şi ea a înţeles mesajul, pentru că şi Iisus a fost întâmpinat cu ramuri de finic la intrarea în Ierusalim. Gavriil i-a zis: „Acestea zice Fiul Tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa nemuritoare”.
Nu se ştie cu exactitate nici ziua, nici anul morţii Maicii Domnului când aceasta s-a înălţat cu trupul la cer, pentru că în Sfintele Evanghelii nu există astfel de precizări. Dar sărbătoarea îşi are originea în Sfânta şi credibila tradiţie a Bisericii, iar circumstanţele Adormirii Maicii Domnului sunt menţionate şi păstrate de Biserica Ortodoxă din timpuri apostolice.
În dimineața zilei în care este cinstită Adormirea Maicii Domnului se obișnuiește ca femeile să meargă la biserică și să împartă struguri pentru cei trecuți la cele veșnice. În unele zone se dau pentru sufletele celor decedați prune coapte și faguri de miere.
În tradiţia populară , Maica Domnului este ocrotitoarea familiei, şi a naşterii pruncilor sănătoşi. În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, se împodobeşte cu flori pentru ca norocul să nu părăsească acea familie.
Începând cu această zi, ciobanii coboară oile de la munte, bărbații își schimbă pălăria cu căciulă, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă. Schimbările de anotimp au fost interpretare în popor ca fiind semne ale tristeții naturii, care regretă plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv, iarbă nu mai crește, iar frunzele încep să se îngălbenească.
De pe 15 august se deschidea în satul tradițional un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă.
Iarmaroc altădată
În această zi, creștinii se roagă mai intens Maicii Domnului, știind că Mântuitorul nu lasă nimic neîmplinit.
De Sfânta Maria Mare, se culege o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice. Această plantă – năvalnicul – se dăruiește fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor. Tot acum se adună ultimele flori de leac.
Publicitate
Perioada dintre cele două praznice dedicare Sfintei Mării, 15 august şi 8 septembrie, este optimă pentru semănăturile de toamnă.
Dacă în ziua acestui praznic înfloresc trandafirii, tradiţia spune că va fi toamnă lungă.
La sate, femeile care descântă, vor „lega” ciocul păsărilor ca acestea să nu distrugă recolta.
Duminică, 6 august, creștinii aparținători parohiei Sfânta Teodora de la Sihla din Manresa au participat la Hram, slujba specială dedicată sărbătoririi patroanei parohiei
Hram sau sărbătoarea numelui patronului lăcașului de cult, este unul dintre evenimentele care marchează calendarul fiecărei biserici. Astăzi, 7 August, credincioșii ortodocși care aparțin de biserica din Manresa își sărbătoresc patroana, pe sfânta Teodora de la Sihla. Pentru că ieri a fost zi liberă și, mai mult, s-a celebrat Schimbarea la Față, o altă sărbătoare importantă a verii creștine, Hramul și Schimbarea la Față au fost marcate împreună, o dublă sărbătoare, îmbogățind astfel spiritualitatea românească în călduroasa duminică de vară ortodoxă spaniolă.
Publicitate
O bogată afluență de public, în pofida așteptărilor pentru un august de vacanță, o slujbă urmărită cu interes de credincioșii prezenți, susținută cu har de părintele Purcărea, după toate canoanele și sprijinită de corul bisericesc al parohiei, au fost coordonatele unei reuniuni reușită și plină de emoție a comunității românești din Manresa / Spania.
„În pofida decorațiunilor sumare ale bisericii ortodoxe din Manresa, am uitat pentru un timp că nu sunt în România, m-am simțit ca în biserica de acasă, de lângă Focșani, unde obișnuiam să merg” spune Manuel Pleșa, Consulul General al României la Barcelona, prezent, alături de soția sa, Violeta Pleșa, la ceremonie.
Istoria vieții sfintei Teodora de la Sihla, patroana bisericii, pe care am auzit-o ieri, spune istoria unui personaj care și-a dedicat a doua jumătate din viață credinței după ce în prima jumătate a încercat să facă pe plac conveniențelor sociale. S-ar putea traduce prin credința într-o a doua șansă de care oricare dintre noi ar trebui să aibă parte, să își poată găsi drumul indiferent cât de mare ar fi fost ratarea în prima parte a vieții. Viața în diaspora este o astfel de a doua călătorie.
Ceremonia a fost urmată de o masă tradițională la care au fost invitați toți cei prezenți la slujbă. În plin post, dezlegarea la pește a sărbătorii schimbării la față cu care a coincis hramul, ne-a dat prilejul degustării celui mai bun borș de pește din Spania, în care somnul de Ebru ar fi făcut invidios pe cel mai pretențios dintre cunoscători. Responsabil de minunăție este Vlad Mircea, care conduce un restaurant undeva prin Navas, nu ezitați să îi treceți pragul, merită.
Publicitate
Preotul Costinel Purcărea ne spune că au participat la pregătirea bucatelor mulți dintre credincioșii din parohie, prea mulți pentru a-i putea enumera aici, „vinovați” cu toții pentru gustările cu icre, salate sau cartofii speciali. Nominalizăm aici doar pe Vasile Ilban de la care a venit un platou de bacalao (un pește specific foarte apreciat în peninsula Iberică) pregătit după o rețetă secretă unică, veche de mai mult de 100 de ani, care ne-a lăsat fără cuvinte.
Am avut bucuria să cunoștem ieri o comunitate românească unită, despre care am mai scris cu prilejul Sărbătorii Interculturala Manresa, oameni inimoși, așezați în platoul Manresa venind din diverse zone ale țării și care s-au cunoscut aici adunați în jurul bisericii Sfânta Teodora de la Sihla pe care o păstorește cu mare dăruire preotul Costinel Purcărea sprijinit de familia sa. Oamenilor le place să se adune, să vorbească românește și să se mândrească cu copiii care li s-au născut aici. Copii care vorbesc românește, nici nu concep altcumva, indiferent dacă unii vor intreprinde drumul înapoi spre România sau nu.
Românii au luat partea leului din protagonismul națiunilor participante la Festa Intercultural Manresa de sâmbăta trecută
Organizată de Primăria orașului Manresa, cu intenția declarată de a apropia cultural comunitățile care compun populația cosmopolită a localității – nu mai puțin de 104 limbi vorbite compun universul lingvistic al municipiului catalan -, aceasta a 6-a ediție a Festa Intercultural Manresa a fost peste așteptări, în opinia multora dintre sutele de vizitatori care au ales să petreacă acolo după-amiaza de sâmbătă.
Ne umpleau de invidie sărbătorile sud-americanilor, animate, pline de viață, dans, bucurie, de largă participare, de parcă tot anul oamenii s-ar fi pregătit pentru această unică după-amiază de sărbătoare. Prin comparație parcă noi eram mai puțini, mai timizi, mai netalentați sau nu aveam ce arăta. Lucrurile se schimbă, devenim tot mai conștienți de zestrea culturală pe care o purtăm, suntem tot mai dornici să ridicăm fruntea și să ne arătăm naturalețea și spiritul.
A fost rândul altora să fie invidioși pentru calitatea și consistența cu care comunitatea românească a participat.
Organizată de preotul Florin Purcărea de la parohia ortodoxă din Manresa, prezența românească pe scena manresană a fost una reprezentativă și de bună calitate.
Ansamblul de dansuri populare, „Luceafărul” din Tarragona / foto: Augustin Montero
Solistul Octavian Purcărea
Octavian Purcarea / foto: RoBarna
Alexandra Netezescu și Simina Roncea au interpretat melodii tradiționale.
Alexandra Netezescu și Simina Roncea / foto: Augustin Montero
La deschiderea oficială au vorbit Mihaela Purcărea și Gina Sonia Plopu.
Mihaela Purcărea și Gina Sonia Plopu / foto: RoBarna
Standul românesc a fost unul spectaculos și ofertant, produsele de artizanat aduse de PUNCT Barcelona au fost punctul de atracție permanent pentru curioși sau cunoscători
Artizanat PUNCT Barcelona / foto: RoBarna
Taller Pintura D&V au expus iconografie și gravuri foarte bine primite de public.
Taller Pintura D&V / foto: RoBarna
Remarcabil efortul voluntarilor care au preparat sarmale, chiftele, mititei pe care le-au oferit tuturor gratuit, împreună cu un păhărel de țuică, distilat chiar acolo, la fața locului.
foto: Augustin Montero
Ideea montării cazanului de țuică (lipit cu mămăligă, după toate regulile), în mijlocul pieței catalane a fost genială. Degustătorii s-au oferit constant, până târziu, după căderea nopții, să își dea cu părerea despre țuica neaoșă.
foto: RoBarna
„Am fost onorați când am primit invitația de a participa la a 6-a ediție a fiestei interculturale din Manresa și, totodată, am primit-o ca pe o provocare pentru că, da, noi, românii din Spania – Manresa, suntem oameni adevărați care fac cinste comunității locale” declară preotul Florin Purcărea. „Vreau să mulțumesc cu această ocazie tuturor celor care s-au implicat cu timp și fără timp și au răspuns pozitiv chemării noastre pentru ca imaginea comunitațăii de români din Manresa, strânsă în jurul bisericii ortodoxe, să fie cea reală”, a continuat.
Preotul Purcărea a avut cuvinte de mulțumire pentru implicarea membrilor comunității „Cu acest prilej, mulțumesc doamnei Gina Sonia Plopu pentru relația deschisa avută cu primaria locală și pentru răbdarea și calmul cu care inspiră pe cei din jur, doamnei Ani Dumitru de la revista Robarna pentru suport și pentru promptitudinea cu care a raspuns invitației, familiei de pictori de la Lleida – Taller Pintura, doamnei Emilia Caranfil reprezentant Herbalife, doamnelor din parohie care au pregatit bucate alese și tuturor celor prezenți care și-au strâns mâinile în horele și dansurile noastre pline de muzicalitate, culoare si bucurie”
Un cuvânt special pentru domnul „Agustin Montero, spaniolul indrâgostit iremediabil de România care simte și trăiește românește, care promovează tradițiile și obiceiurile noastre purtându-le în inima”
Augustin Montero / foto:RoBarna
Am avut ochi și pentru folclorul vecinilor noștri
foto: RoBarna
Nu a fost prezent niciunul dintre reprezentanții oficiali ai României în Spania
[radium_embed_video title=”Intercultural Manresa Iulie 2017″ link=”https://youtu.be/bh9gHG9pFQY” size=”” fullwidth=”no” lightbox=”no” thumbnail=””]
Sâmbătă de la 17,30 asociații autohtone și ale imigranților care trăiesc în Manresa vor promova dansul, muzica tradițională și gastronomia proprie.
România va fi reprezentată de organizațiile invitate de comunitatea ortodoxă Sfânta Teodora din Manresa
Sâmbătă 8 iulie, după-amiază și seara, are loc, în piața Sant Domenec din Manresa, cea de a 6-a ediție a Festa Intercultural, organizată prin Programa d’Acollida de l’Ajuntament, care va conta cu prezența a numeroase organizații invitate la expunerea bogăției culturale a unui oraș care are o populație provenind din 104 țări diferite, cu o extraordinară varietate de tradiții culturale și etnice, lingvistice sau religioase.
Sărbătoarea interculturală pretinde să apropie de spațiul public și al cetățenilor orașului valențele pozitive ale împărtășirii frumosului din toate tradițiile culturale și al lumii asociative cu punct de plecare în muzica, dansul, artizanatul și apropierea directă între vecini.
Inaugurarea va avea loc la 17,30 și va fi făcută din partea primăriei de Merce Rosich, după care vor începe manifestările culturale care vor dura până spre miezul nopții. Vor fi spectacole de muzica și dans reprezentând toate regiunile lumii.
La standul rezervat României găsiți articole de artizanat și obiecte tradiționale.
Expozanții, instalați în spațiile amenajate, vor oferi produse caracteristice țărilor din care provin, alături de români vor fi bolivieni, equatorieni, argentinieni, etc.
El programa d’actuacions és el següent:
– 17.30 h. Inauguració de la Festa
– 17.35 – 18.05 h: Colla Castellera Tirallongues: Mostra i actuació castellera
– 18.10 – 18.40 h: Assoc. Africana de Solidaritat: Música i balls tradicionals camerunesos: Ngondo, Bikusi i Lali
– 18.45 – 19.15 h: Assoc. Cultura Oodua d’Espanya: Balls tradicionals iorubes de Nigèria
– 19.20 – 19:50 h: Assoc. de ghanesos del Bages: Música amb percussió i balls tradicionals de Ghana: Jama, Soroku i Adowa
– 19.55 – 20.25 h: Assoc. Cultural islàmica del Bages: Cant tradicional “Anachid” – 20.30 – 21.00 h: Romanesos – Comunitat ortodoxa Sta. Teodora dela Silha: Música, cants i balls tradicionals romanesos, presentació de vestuari
– 21.05 – 21.35 h: Assoc. boliviana 6 d’Agost: Balls tradicionals bolivians:La Morenada i Taquirari
– 21.40 – 22.10 h: Assoc.Cultural Argentina de Manresa. Espectacle: Tango que fuiste i serás. Amb Raúl Mamone, Maribel i Angel.G.
– 22.15 – 22.45 h: Manresa Flamenca. Espectacle flamenc, música, ball i cant
Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai. Este considerata începutul primăverii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.
Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor. Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav „Ieremii nidini” (ziua lui Ieremia).
Toti românii din diaspora au în casa TV românesc. Tu? Stai informat, tine legatura cu evenimentele din tara, vorbeste romaneste / Tv satelit oriunde in Europa /
În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu:
„Tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau. Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus. În sâmbăta premergătoare Armindenului, din fiecare familie pleca cineva să aducă câte un mesteacăn tânăr și crengi înfrunzite de tei. În zori, mult înainte de răsăritul soarelui, când abia se înălța Luceafărul de ziuă și roua nu a fost smintită de lumină, fiecare gospodar punea mesteacănul la poartă și crengi de tei la streșinile casei și ale șurii. Apoi își împodobeau interiorul casei cu flori de iasomie și tei.”
“Ziua de Arminden” sau “Ziua Pelinului” se sărbătorește în Transilvania, Banat, Bucovina și Moldova la 1 mai, în Țara Lăpușului de Rusalii, în Muntenia și Oltenia pe 23 aprilie, de Sângiorz. Pe lângă împodobirea cu ramuri verzi, Armindenul aducea și organizarea de petreceri câmpenești la care se bea vin roșu amestecat cu pelin, pentru schimbarea sângelui și apararea de boli. În vechime, cea mai temută dintre ele, ciuma, putea fi alungată doar în această zi și numai cu frunza de pelin: Frunză verde de pelin/ Iată-ne la Armendin,/ Beau mesenii și mănâncă,/ Și de ciumă nu li-i frică! (S. Florea Marian, 1899).
