Moș Crăciun a trecut testul copiilor

Moș Craciun anul acesta s-a întrecut pe sine. A bucurat sute de copii români care trăiesc departe de România. Acesta nu a trecut doar prin casele acestora ci și pe la Parohiile Ortodoxe din Barcelona și provinciile din Catalunya.

Biserica Sant Julia de Vilamirosa din Manlleu

În ziua de Crăciun, pe 25 decembrie începând încă de la prima oră, Mos Craciun s-a aflat la Biserica Sant Julia de Vilamirosa din Manlleu.
Copiii au împodobit un brad mare și după slujbă, l-au așteptat cuminți pe Moș Crăciun. De cum a sosit, a început spectacolul. Au fost colinde, cântece de iarna, poezie și sunete de vioară. Note fermecate de pian și clinchet de clopoței, multe daruri și bucurie. Moș Crăciun a adunat în jurul său peste 80 de copii. A fost un spectacol de poveste făcut de toți cei din parohie, părinți și copii.

sant julia manlleu — foto: Claudiu Mezea

– Formația Plai Moldovenesc (colinde și tradiții)
– Corul de copii ai parohiei – colinde
– George – poezie
– Ioana – vioară și pian
– Teodor- poezie
– Dan Sirb – taragot
– poeta Elena Buldum – versuri de iarnă si tradiții
– Angela Mocanu și un minicor – colinde din Basarabia
– Ilioara – colinde
– Gabriela – colinde
– Carla si Carmen Mezea – colinde

“Dorim ca pentru toţi copiii noştri, sărbătorile să fie frumoase, să nu le lipsească nimic, şi mai ales căldura sufletească. Ne preocupă, de asemenea, ca fiecare dintre ei să cunoască şi să înţeleagă importanţa sărbătorii Naşterii Domnului. Mulțumesc tuturor care au participat în programul de colinde și celor care au sprijinit acest minunat eveniment„ spune Stela Vidrașcu, președinta Centrului Cultural Român din Catalunya.

Organizatori au fost Centrul Cultural Român din Catalunya și Parohia „Ștefan cel Mare”. Colaboratori: Mercatrom și revista Robarna.com de Barcelona

Parohia Ortodoxa Romana Tarragona

Parohia Ortodoxa Romana Tarragona unde Preotul Vasile Băltărețu, enoriașii bisericii s-au îngrijit ca toți copii din zona sa fie prezenți pentru a primi darurile de la Moș Crăciun. Și vă asigurăm ca nu au fost puține. Au fost multe și pe placul copilașilor.

Parohia Ortodoxa Sf Maria Tecla din Sabadell

Pregătiţi de învățătoare, cei mici au oferit Moşului şi părinţilor prezenţi la întâlnire un adevărat spectacol, în care colindele şi tradiţiile păstrate cu sfinţenie continuă să ocupe un loc de seamă. Desigur, nici cei mai mărişori nu au rămas mai prejos. Un spectacol răsplătit cum se cuvine, cu daruri.

Biserica Ortodoxa din Manresa

Preotul Florin Purcarea a invitat comunitatea la iîntâlnirea cu Moș Craciun. Iata invitatia facuta: (sursa fb)

„Cu bucurie duhovniceasca va așteptăm sa împărtășim impreuna cu ingerii bucuria Nasterii Domnului Iisus Hristos. Il așteptăm cântând colinde pe Moș Crăciun care vine însoțit de Spiridușul Nicolae. Grupul școlii parohiale ne va încânta cu piesa de teatru „Mos Crăciun exista” iar tradiția continua pentru ca vom primi colinda străbună: Steaua, Plugușorul, Sorcova și Capra, acestora alăturndu-se o ceată de colindători surpriză. Ce poate să ne bucure mai mult în asemenea zi mare? Și mai mare fericirea ar fi daca ați îmbrăca portul popular și ați aduce din bucatele dv pentru a sărbători cum se cuvine la sfârșit. Cu inima plină de emoție vă așteptăm! “

După cum vă relatam într-un articol anterior, în Barcelona au primit cadouri de la Mos Craciun peste 150 dintre copii credincioșilor Parohiei Ortodoxe Sf.Gheorghe din Barcelona – Preot Aurel Bunda. Linkul cu articolul anterior

Nouă nu ne rămâne să spunem decât că suntem recunoscători tuturor că Moş Crăciun continuă să vină în fiecare an încărcat de daruri pentru toţi copiii noştri.

11/12/2016

Caganer și el Caga Tió – Doua figurine traditionale catalane se viralizează

Dintre toate tradițiile de crăciun din lume, nu încape îndoială că unele catalane se numără printre cele mai surprinzătoare. Nu vorbim despre obiceiuri cum ar fi consumul dulciurilor de casă ci unele cu o componentă predominant primară care le face unice: el Caganer și el Caga Tió.

Caganer

Departe de a fi componenta unei credințe particulare, înțeleasă doar de cei din a căror cultură tradițională face parte, figurinele de lut înfățișând personalități populare în postura cea mai primară cu putință, sunt de fiecare dată mai populare în locuri neașteptate: cel mai notoriu este, după cum scrie ziarul Ara, Statele Unite.

“A început în 2008. Cu alegerile câștigate de Barak Obama am ieșit mult în presa internațională iar lumea a început să ne cunoască” spune Sergi Alós, director de www.caganer.com. Nu este de mirare că figurina de lut înfățișând un Barack Obama „căcăcios” a protagonizat numeroase articole de presă și, ca urmare, ajutând la popularizarea tradiționalei figurine catalane.

Cumpărătorul internațional mediu al acestor figurine nu este un catalan care trăiește în Statele Unite, ci un localnic care cunoaște obiectul din presă sau internet. Sergi crede că semnificația figurinei este înțeleasă iar cei care o cumpără, o fac pentru că le place personajul reprezentat. „Nu aș cheltui 16 euro plus 20 de transport pentru o piesă reprezentând pe cineva pe care îl urăsc. De fapt, m-a întrebat un reporter de la New York Times cu ocazia alegerilor, și i-am răspuns că nu știu dar „căcăcios-metrul” arăta că Hilary a început puternic, Trump a prins-o din urmă iar o zi înainte de alegeri, după vânzările noastre, câștiga Trump”.

Anul acesta figurinele „căcăcioși” cele mai solicitate reprezintă pe Trump, Hilary și Puigdemont, aparte de tradiționalele Messi, Ronaldo sau Pikachu.

Caga Tió

Pe lângă de fiecare dată mai popular „căcăcios”, apare mai timidul Caga Tió (un soi de „cacă-te unchiule”), altă tradiție de crăciun catalană nu la fel de cunoscută, nici măcar în restul spaniei. Conul de umbră în care el cagatio se află ar putea dispărea, pentru că în programul lui Seth Meyer de la NBC Kate McKinnon, vedeta de la Saturday Night Live comenta pe jumătate fascinată pe jumătate amuzată amănuntele:

După cum explică actrița, este vorba despre un trunchi de copac pe care trebuie îl hrănești până când, în noaptea de ajun, îl bați cu nuiaua – strigându-i „Caga Tió” sau nu – și te aștepți să „cace” cadouri. În anii care urmează vom vedea dacă vărsatul nervilor pe un trunchi de copac cu față surâzătoare se convertește în modă la fel ca – aproape tradiționalul – „căcăcios”.

sursa: elpais

21/11/201621/11/2016

Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Vovidenia

Astăzi, 21 noiembrie, creştinii ortodocşi serbează Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau în Sfânta Sfintelor.

Astăzi prăznuim Intrarea în Biserică a Preasfintei Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria. Acest praznic mai este cunoscut în popor și sub denumirea de Vovidenia sau Odovenia. Pricina sărbătoririi din această zi este faptul aducerii cu evlavie în biserica Legii vechi, adică în Tempul de la Ierusalim ,a unei fetițe de trei ani, care avea să fie Maica Domnului nostru Iisus Hristos. Acest eveniment s-a petrecut într-un chip minunat și avea să fie premergător Tainei celei mari a Nașterii cu trup omenesc a Fiului lui Dumnezeu care avea a se face în lume prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu.

Iată în ce chip istorisesc Cărțile Sfinte, pricina pentru care Născătoarea de Dumnezeu a fost adusă la Templul Legii vechi și dăruită Domnului: Ana, mama Fecioarei Maria a fost stearpă și foarte mulți ani s-a rugat împreună cu soțul ei Ioachim lui Dumnezeu ca să le dăruiască un prunc. Ea a luat drept exemplu din Biblie pe mama Proorocului Samuel pe care o chema tot Ana care și ea s-a rugat ani de zile cu lacrimi fierbinți lui Dumnezeu să-i daruiască un copil mergând în fiecare zi la Templu și aducând jertfe bineplăcute lui Dumnezeu.

Sfinții Ana și Ioachim i-au făgăduit lui Dumnezeu că dacă le va dărui un prunc îl vor închina în Tempul Sfânt, ceea ce au și făcut. Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea și așa s-a născut cea prin care avea să vină mântuirea neamului omenesc, cea care avea să fie împăciuitoarea și împrietenitoarea lui Dumnezeu cu oamenii.

Împlinind Prea Sfânta Fecioara Maria vârsta de trei ani, sfinții ei părinți au dus-o pe ea de la Nazaret la Ierusalim spre a o închina slujbei Templului așa cum i-au făgăduit lui Dumnezeu. Drumul era lung cale de trei zile, dar Sfinților Părinți Ioachim și Ana nu li s-a părut deloc împovărătoare această cale pentru că mergeau să împlinească o lucrare foarte plăcută lui Dumnezeu. La Ierusalim s-au strâns mai multe rudenii ale Sfinților Ioachim și Ana care au dorit să fie de față la această procesiune, iar nevăzut au participat cu bucurie și îngerii din cer. Procesiunea era condusă de fecioare ce purtau în mâini făclii aprinse. După ele venea Preasfânta Fecioară fiind ținută de mână de părinții ei. Fiind un copil atât de mic tot acest drum l-a făcut pe jos, nefiind purtată în brațe de părinții săi. Copila era îmbrăcată în haine de o bogăție și o strălucire imperiale,acestea fiind pregătite de Sfinții Părinți care erau destul de înstăriți încă dinainte de a se naște Sfânta Fecioară,așa cum se cuvenea Fiicei Împăratului și Miresei lui Dumnezeu(Psalmul 44;13-15)

Până la intrarea în Templu se urcau cinsprezece trepte destul de abrupte. Sfinții Ioachim și Ana au ridicat-o pe Sfânta Fecioară doar până la prima treaptă dar apoi ea singură le-a urcat pe celelalte cu o repeziciune și ușurință uimitoare. Ea a fost întâmpinată de preotul Zaharia cel care avea să fie tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta luând-o de mână, a dus-o în cele mai dinlăuntru ale Templului, unde numai singur o dată pe an intra. Aceasta a făcut-o din insuflarea lui Dumnezeu. Sfântul Teofilact al Orhidei zice că în acel moment preotul Zaharia ”a fost în afară de sine și locuit cu totul de Duhul lui Dumnezeu”.

Sfânta Fecioară Maria a petrecut doisprăzece ani de sfântă viețuire în Templul lui Dumnezeu, fiind hrănită numai cu hrană cerească de însuși Arhanghelul Gavriil. În Templul din Ierusalim erau trei rânduri de chilii, în care locuiau cu frică de Dumnezeu, fecioare și văduve închinate Domnului, precum și preoții și slujitorii. În acest loc de bună creștere Sfânta Fecioară necontenit deprindea, sub supravegherea fecioarelor mai în vârstă, lucrul de mână, citirea Scripturii și mai ales rugăciunea.

Sfinții părinți Ioachim și Ana au adus jertfe Domnului Dumnezeu potrivit Legii Vechi și primind binecuvântarea de la arhiereu s-au întors la casa lor. Câtă vreme au fost în viață ei veneau deseori să o cerceteze, mai cu seamă Sfânta Ana. Dar după nouă ani, murind ei, Sfânta Fecioară Maria a dorit să rămână în Templu toată viața sa. Când s-a apropiat vremea dumnezeieștii Bune-Vestiri, Sfânta Fecioară a descoperit arhiereului Zaharia și preoților că ea, încă din leagăn, este făgăduită lui Dumnezeu și că ea însăși a ales o viață de feciorie neântreruptă, lucru nemaiauzit până acum în Legea Veche referitor la o persoană de sex feminin. Această dorire a ei contravenea oarecum Legii Vechi și Tradiției, dar după o descoperire dumnezeiască arhiereul și preoții au hotărât să o logodească pe Sfânta fecioară, care era acum în vârstă de cinsprezece ani, cu Dreptul Iosif, un bărbat mai în vârstă foarte înțelept și îmbunătățit duhovnicește. Acesta sub chipul căsătoriei avea să o păzească curată în lume, și astfel Iosif logodnicul, a slujit ca martor la Nașterea cea fără de prihană a Domnului. În acest fel Sfânta Fecioară a putut trăi în curăție după cum dorea și în același timp a respectat și Legea Iudaică. Sfânta Fecioară Maria a fost prima persoană care a luat asupra sa votul monahal al fecioriei până la moarte și de-a lungul veacurilor a fost urmată de un lung de mii și mii de bărbați și femei care au trăit retrași în feciorie adunați în comunități monahale sau în pustie.

[hr]

”Iubiți, așadar, fraților, pe Maica Domnului, iubiți-o cu inimă curată, fierbinte și plină de nădejdi. Rămâneți tari și țineți învățăturile pe care le-ați primit de la Biserică, despre Maica Domnului. Cinstiți pe Născătoarea de Dumnezeu. Respingeți cu tărie minciunile rătăciților, care defaimă pe Sfânta Fecioară. Să știți că diavolul strigă prin gura hulitorilor, diavolul care o urăște, pentru că ea a născut pe Cel ce i-a surpat stăpânirea. Rămâneți tari în tradițiile sfinte ale Bisericii și cinstiți pe cea plină de har și mai ales slujiți-o și luați-o ca apărătoare și sprijinitoare. Că mult poate rugăciunea Maicii, spre îmblânzirea Stăpânului și nu este nimeni care să se încreadă în mila Preacuratei și să nu fie ajutat și mângâiat. Pentru rugăciunile ei, Doamne miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.”

[hr]

Diana Chiriac, Parohia Sf. Gheorghe.

Biliografie:

1.Mineiul pe Noimebrie,Edit Instit Biblic,București,2005
2.Proloagele. În fiecare zi împreună cu sfinții Volumul I,Edit Instit Biblic,București,2011
3.Sfântul Nicolaie Velimirovici-Proloagele de la Orhida,Edit Sophia,2006

08/11/201608/11/2016

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri celor fără de trup

În fiecare an pe 8 noiembrie Biserica Ortodoxă sărbătorește soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Îngerii au fost cinstiți de oameni încă din cele mai vechi timpuri.

Nu se știau foarte multe lucruri despre îngeri însă în biblie sunt descriși ca fiind ”duhuri slujitoare”(Evrei 1,14). Aceștia sunt ființe fără trupuri care îl slujesc pe Dumnezeu și îi ocrotesc pe credincioși la porunca lui Dumnezeu.Atunci când îngerii se arată oamenilor,aceea nu este forma lor adevărată,ci doar un chip de împrumut.

Lumea îngerească a fost creată de Dumnezeu din nimic,nu din ceva preexistent și nici din ființa Sa. În Sfânta Scriptură nu ni se vorbește precis despre crearea îngerilor. Sfinții Părinți afirmă că la creație nu se vorbește explicit despre îngeri din două motive: evreii erau înclinați spre idolatrie și exista pericolul să se închine Sfinților Îngeri ca la niște zei,așa cum făceau popoarele păgâne. Ereticii și păgânii au țesut întodeauna tot felul de fabule și povești în legătură cu îngerii. Unii dintre ei socoteau că îngerii sunt zei iar alții îi numeau făcători ai lumii văzute.

Conform Sfintei Scripturi și mărturisirilor Sfinților,îngerii sunt slujitorii lui Dumnezeu pe care îl iubesc și îl preamăresc. La porunca Lui, ei ocrotesc credincioșii și popoarele. Rolul lor este acela de a duce rugăciunile oamenilor la Dumnezeu. Dar uneori la porunca lui Dumnezeu ei sunt nevoiți să trimită pedepse asupra necredincioșilor așa cum s-a întâmplat în Sodoma și Gomora sau în Egipt. De asemenea, aceștia aduc și vești bune cum ar fi Buna Vestire, Nașterea Domnului, Învierea Domnului sau cea de-a doua Lui venire.

Sfântul Dionisie Areopagitul a descris ierarhiile cerști după cum urmează Cea dintâi ceată este cea a Serafimilor celor cu șase aripi, urmează Heruvimii cei cu ochi mulți, apoi Scaunele de Dumnezeu-Purtătoare,Domniile, Puterile,Stăpâniile, Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii. Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție a Bisericii Ortodoxe ne descoperă care sunt numele celor șapte Sfinți Arhangheli, căpeteniile Puterilor Cerești. Ele sunt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Iegudiil și Varhiil (Ieremiil).

Arhanghelul Mihail este cinstiti și iubit de către credincioși pentru loialitatea de care a dat dovadă față de Dumnezeu. În limba ebraică numele său înseamnă: ”Cine este ca Dumnezeu?” sau ”Cine este egalul lui Dumnezeu” El este reprezentat iconografic, încă din primele veacuri creștine, ca un voievod care în mâna dreaptă poartă o lancie cu care îl străpunge pe Satan iar în mâna stângă ține o stâlpare verde de finic. În vârful lanciei este reperzentată o pamblică de in și Semnul Sfintei Cruci cu culoarea roșie. Sfântul Arhanghel Mihail este cinstit în primul rând ca păzitor al Ortodoxiei și ca luptător împotriva ereziilor.

Când Lucifer s-a răsculat împotriva lui Dumnezeu lăudându-se: ”Pune-voi scaunul meu deasupra norilor și voi fi asemeneacu Cel Înalt” atunci a căzut din cinstea de Arhanghel și împreună cu el a căzut și mulțime mare de îngeri. Acest lucru este spus chiar de Domnul nostru Iisus Hristos în Sfânta Scriptură astfel: ”Văzut-am pe satana ca fulgerul din cer căzând”. Arhanghelul Mihail a fost acela care a stat în mijloc și a strigat puterilor cerești celor credincioase: ”Să stăm drepți! Să stăm cu frică! Să luăm aminte!” La această poruncă toate credincioasle oștiri îngerești au strigat: ”Sfânt! Sfânt! Sfânt! Domnul Savot! Plin este cerul și pământul de mărirea lui!” Această adunare de îngeri s-a numit Sobor Îngeresc care se simbolizează luarea-aminte, înțelegerea și unirea.

Sfântul Arhanghel Mihail s-a arătat lui Avraam și lui Lot la pustiirea și pierderea Sodomei ; s-a mai arătat și lui Iacov când fugea de fratele său Isav. El a mers și înaintea taberei evreilor când au fugit din robia egipteană. Arătatu-sa și lui Iosua al lui Navi zicându-i ”Eu,Arhistrategul puterilor Domnului,acum am venit”. Pentru aceasta și multe alte minuni, prăznuim astăzi preacinstitul lui praznic.

Împreună cu Sfântul Arhanghel Mihail mai prăznuim și pe Sfântul Arhanghel Gavriil. Numele lui se tâlcuiește: ”Omul lui Dumnezeu” sau ”Puterea lui Dumnezeu”. El este vestitorul și descoperitorul tainelor dumnezeiești, mai cu seamă a tainei intrupării lui Dumnezeuși a celorlate sfinte taine care stau în legătură cu ea. El este reprezentat iconografic ținând în mâna dreaptă o candelă în interiorul căreia se află o lumânare aprinsă, iar în mâna stângă, o oglindă din piatră de jasp verde. Oglinda semnifică taina ascunsă a înțelepciunii lui Dumnezeu.

Sfântul Arhanghel Gavriil a făcut multe minuni atât în Legea Veche cât și în cea Nouă. În Proorocia lui Daniil se pomenește însuși numele lui,când Daniil tâlcuiește visul pe care l-a avut împăratul perșilor. Atunci Dumnezeu i-a spus Sfântului Arhanghel: ”Gavriile, fă-l pe acela (adică pe Daniil) să înțeleagă vedenia” (Daniil VIII,16) Și iarăși același Gavriil a arătat aceluiași Daniil că după șaptezeci de săptămâni de ani, adică după patru sute nouăzeci și șapte de ani,are să vină Hristos. ”Și iată, zice Daniil, bărbatul pe care l-am fost văzut la începutul vedeniei zburând s-a atins de mine ca în ceasul jertfei de seară. Și m-a făcut să înțeleg și celelalte”(Daniil IX,21).

În Legea Nouă Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit lui Zaharia nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, a hrănit-o pe Fecioara Maria timp de 12 ani în Sfânta Sfintelor din Templu. Apoi după ce i-a binevestit că îl va naște pe Mântuitorul Iisus Hristos s-a arătat lui Iosif în vis zicându-i să nu se teamă căci ceea ce are Fecioara Maria în pântece este de la Duhul Sfânt. Prin toate acestea și multe altele dumnezeiescul Gavriil a slujit la iconomia tainei întrupării Cuvântului lui Dumnezeu din început până în sfârșit. Pentru aceasta Sfânta Biserică Ortodoxă îl prăznuiește împreună cu Arhanghelul Mihail,și cheamă harul și ajutorul lui rugândul ca prin rugăciunile sale să aflăm scăpare de rele și să ne învrednicim de bucuria cerească.

Tot în această zi mai este pomenit și Sfântul Arhanghel Rafail al cărui nume înseamnă: ”Vindecarea lui Dumnezeu”sau ”Domnul Vindecătorul”. Acesta este amintit in ”Cartea lui Tobit”din Vechiul Testament unde este reprezentat ca ocrotitor și îndrumător al dreptului Tobie fiul lui Tobit. Acesta pornise într-o călătorie în căutarea unui leac care ar fi putut să îl vindece pe tatăl său care orbise. Aceasta ne arată și reprezentările iconografice unde Arhangelul Rafail îl ține de mână pe Tobit iar acesta este reprezentat ținând pestele pe care l-a pescuit în râul Tigru. Acest pește l-a pescuit la îndemnul Sfântului Arhanghel și a preparat un leac cu care și-a vindecat tatăl de orbire. Tot cu ajutorul lui Rafail s-a dus în casa lui Raguel înfruntând pe drum diferite pericole pentru a o lua de soție pe Sara. Când s-a descoperit lui Tobie acest arhangel i-a spus: ”Eu sunt Rafail,unul din cei șapte Sfinți Îngeri,care ridică rugăciunile sfinților și le înalță înaintea slavei Celui Sfânt” (Tobit 12,15)

”O cereștilor Voievozi care asupra noastră pururi vegheați, Acoperiți-ne pre noi cu aripile voastre și cu puterea voastră ne păziți pe noi!”

prof. Diana Chiriac de la Parohia Sf. Gheorghe Barcelona

Bibliografie:

1. Mineiul pe Noiembrie,Edit. Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București-2005
2. Sfântul Nicolaie Velimirovici-Proloagele de la Ohrida,vol.2,Edit. Cartea Ortodoxă
3. www.crestinortodox.ro/sfinti/sfintii-arhangheli-mihail-gavriil
4. www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie08

27/10/201627/10/2016

Viața și minunile Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov – cel care aduce de spor si armonie

Acest sfânt s-a născut în timpul împăraților vlaho-bulgari Petru și Asan, într-un sat din Bulgaria ce se numea Basarabi, de pe marginea apei Lomului. El a dus din fragedă pruncie o viață creștinească virtuasă în post și rugăciune. Întâi a fost păzitor de vite în acel sat iar apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare a hotărât să se alăture comunității monastice ce viețuia aproape de acel sat. Pe vremea când era înca foarte tânăr, cu puțin timp înainte de a se face călugar se spune că în timp ce era cu vitele la păscut a călcat din nebăgare de seamă un cuib de păsărele care era acoperit de ierburi. Profund mâhnit de această întâmplare el a plâns cu amar și a hotărât în chip de pocăință timp de trei ani de zile să nu mai încalțe piciorul cu care a călcat acel cuib, fie iarnă, fie vară.

După ce a ucenicit în ascultare desăvârșită față de mănăstirea unde se retrăsese el s-a nevoit apoi într-o peșteră din apropiere de râul Lom, neștiind nimeni adăpostul lui. Aici s-a rugat cu lacrimi zi și noapte lui Dumnezeu cunoscăndu-și dinainte ceasul ieșiri sale din această lume. Intrând în mijlocul a două pietre și-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.

După aproape o sută de ani lumea uitase de existența acestui pustnic și venind o inundație mare apa a pătruns în peștera unde se trăise mai înainte sfântul. Atunci moaștele sfântului au fost luate de ape și au zăcut nestricate mult timp în noroi. Vrând Dumnezeu să fie descoprit Sfântul său bineplăcut acesta s-a arătat în vis unei copile ce pătimea de mult timp de un duh necurat, zicându-i ”De mă vor scoate părinții tăi din apă, eu te voi tămădui” Fetița și-a înștiințat părinții a doua zi iar aceștia împreună cu clerici șialți credincioși s-au dus cu cântări și rugăciuni la locul indicat. În acel loc strălucea de ceva vreme o lumină puternică iar oamenii care treceau pe acolo credeau că este vreo comoară ascunsă în pământ, neștiind că acolo se află sfântul. Trupul său a fost descoperit întreg și strălucind de Harul Duhului Sfânt, iar copila s-a vindecat îndată.

Fiind înștiințat de toate acestea domnitorul Ungro-Vlahiei a trimis preoți și sfetnici ca să-l aducă pe Sfânt la București în Biserica Curții Domnești. Mergând acei trimiși la Basarabi au luat trupul sfântului și au pornit la drum. Dar ajungând aproape de ținutul rusesc unde era o fântână nu au mai putut să înainteze. Nedumeriți de aceasta cei din alaiul domnesc au socotit cu sfat de obște să injuge doi boi tineri neânvățați ca să vadă unde este voia Sfântului să meragă, iar sfântul s-a întors imediat în Basarabi oprindu-se în mijlcul satului. Preoții și boieri s-au întors la București povestind domnitorului cele întâmplate. Iar aceste a trimis boieri și cu cheltuiala sa a ridicat o biserică cu hramul Cuviosului Dimitrie din Basarabi, unde a fost așezat sfântul.

În acestă bisericuță sfântul făcu de-a lungul vremii multe minuni. Una dintre ele a fost aceea a unui iubitor de Dumnezeu Ioanichie care căzând în boală grea era purtat de patru inși care l-au adus la Biserica Sfantului Dimitrie și l-au lăsat zăcând acolo. În biserică slujindu-se Sfânta Liturghie după trei ceasuri acesta s-a sculat sănătos și umbla pe picioarele sale, lăudând pe Sfântul și mulțumindu-i.

În anul 1774 spre sfârșitul războiului ruso-turc, un general rus a vrut să ia sfintele moaște și să le ducă la adăpost în Rusia ca să nu fie profanate de către turci. Un prieten apropiat al acesui general pe nume Hagi Dimitrie l-a rugat pe acesta ca să lase sfintele moaște românilor. Generalul a luat numai o mână a sfântului pe care a trimis-o la Lavra Perceska de la Kiev. Sfintele moaște au fost întâmpinate cu evlavie de tot poporul și au fost așezate în Biserica ce mare a Mitropoliei din București. Imediat Sfântul a început să facă minuni: războiul a încetat, poporul a fost izbăvit de boala cea cumplită a ciumei simțind neâncetat ocrotirea lui.

În fiecare an la 27 octombrie poporul se adună cu rugăciuni și cântări ca să îl cinstească pe Sfântul Dimitrie Basarabov ale cărui moaște izvorăsc o mireasmă plăcută, cu ale cărui rugăciuni Doamne miluiește-ne pe noi. Amin.

Diana, Parohia Sf. Gheorghe, Barcelona

Bibliografie:
1 Mineiul pe Octombrie,Editura Institutului Biblic și de Misiune, București,2004
2http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/

26/10/201627/10/2016

26 Octombrie: Viața, pătimirea și minunile Sfântului Mucenic al lui Hristos Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Viața, pătimirea și minunile Sfântului Mucenic al lui Hristos Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Acesta s-a născut în cetatea Tesalonicului pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian, din părinți binecredincioși și de neam bun în a doua jumătate a secolului al-III-lea. Tatăl lui era conducătorul cetății și credea în taină în Domnul nostru Iisus Hristos. Dar el nu îndrăznea să își mărturisească credința pentru că atunci era prigoană mare asupra creștinilor din partea păgânilor împărați. El avea o cameră ascunsă de rugăciune unde împreună cu soția sa se închinau și se rugau Adevăratului Dumnezeu. Cu toate că duceau o viață creștinească de virtute si milostenie față de cei săraci și asupriți aceștia nu aveau copii și se mâhneau foarte mult din pricina aceasta. De aceea se rugau cu tot dinadinsul lui Dumnezeu să le dăruiască prunci.

După multă vreme Cel Preaânalt le-a dăruit un fiu: pe Sfântul și vrednicul de fericire Dimitrie. De această naștere s-a veselit toată cetatea Tesalonicului iar conducătorul acesteia, tatăl pruncului a făcut un ospăț mare miluind pe săraci și mulțumind lui Dumnezeu pentru acest mare dar. Copilul a fost crescut și învățat în dreapta credință, iar Dimitrie cunoscând adevărul din cuvintele părinților săi dar mai ales din darul lui Dumnezeu, care începuse a lucra intr-nsul a crezut cu tot sufletul și cu toată osârdia în Dumnezeu. Părinții lui chemând în taină un preot și pe câțiva creștini, prieteni ai lor, în camera ascunsă de rugăciune, au botezat pe fiul lor în numele Tatălui și al Fiului și Sfântului Duh.Dimitrie creștea cu anii și cu înțelepciunea, mergând cu fapte bune ca pe o scară, din putere în putere, și era în el darul lui Dumnezeu care îl lumina și îl făcea înțelept.

După moartea părinților săi, împăratul Maximian văzându-i înțelepciunea și vitejia în război i-a încredințat lui Dimitrie conducerea cetății Tesalonicului în locul tatălui său zicându-i: ”Păzește-ți patria și curățește-o de creștini”. Astfel Sfântul Dimitrie a fost pus în situația de a alege între a împlini porunca împăratului sau a merge pe calea Mântuitorului Iisus Hristos. A ales să urmeze lui Hristos și a încredințat toată averea pe care nu apucat să o împartă la săraci slugii sale credincioase, Lupul, și l-a însărcinat să continuie cât mai degrabă faptele sale de caritate împărțind toată bogăția și toate lucrurile de valoare care-i mai rămăseseră de la părinții săi celor sărmani. Acest slujitor preacredincios a fost și el martirizat la scurt timp după stăpânul său. Apoi sfântul a început să propovăduiască Cuvântul Domnului în Tesalonic pregâtindu-s cu post și rugăciune pentru cununa mucenicească ce avea să o primească.

Aflând că Sfântul Dimitrie era creștin, împăratul Maximian a venit la Tesalonic pentru a-și serba prin jocuri publice victoria asupra sarmaților. La aceste serbări Dimitrie a mărturisit cu îndrăzneală că este creștin și a defăimat închinarea de idoli cea păgânească. Atunci împăratul a poruncit să fie închis în temniță, dar nu în cea de obște ci într-un loc defăimat.

Una din primele minuni ale Sfântului s-a petrecut atunci când în temnița cea întunecoasă stând a încercat să îl înțepe un scorpion în picior, iar el însemnându-se cu semnul Sfintei Cruci a zis: ”În numele lui Iisus Hristos care a zis să călcăm peste șerpi, peste scorpii și peste toată puterea vrăjmașului” și a călcat peste acel scorpion omorându-l.

Împăratului Maximian îi plăcea să se îndeletnicească cu jocuri publice de gladiatori unde se veslea mult privind cum erau omorâți creștinii. Cel mai mult îl lăuda pe Lie un om mare și puternic care omora mulți creștini la aceste jocuri și nimeni nu-i putea sta împotrivă pentru că până atunci îi omorâse în arenă pe toți luptătorii. În Tesalonic se afla un tânăr creștin pe nume Nestor prieten al lui Dimitrie. Acesta se întrista mult văzând cum sunt batjocoriți creștinii de către Lie. Nestor a alergat la temnița unde se afla închis sfântul Dimitrie și i-a cerut binecuvântare și rugăciuni ca să-l poată birui pe acel nemilostiv și ucigaș de creștini, iar Dimitrie însemnându-l cu semnul Sfintei Cruci i-a zis: ”Du-te și-l vei birui pe Lie, mărturisind pe Hristos ”Nestor luând îndrăzneală se luptă cu Lie strigând: ”Dumnezeu lui Dimitrie ajută-mi!”, omorându-l. Împăratul Maximian s-a întristat și s-a rușinat foarte tare de pierderea lui Lie mai mult decât ar fi pierdut toată împărăția. Aflând că Sfântul Dimitrie la îndemnat pe Nestor aporuncit să fie ucis cu sulițele în temniță iar lui Nestor a poruncit să i se taie capul.

În dimineața zilei de 26 octombrie 303, ostașii au pătruns în temnița unde era închis Dimitrie și l-au ucis cu sulițele, Sfântul suferind astfel moarte martirică pentru Hristos. La moartea lui a fost de față și sluga credincioasă Lupul care a luat mantia însângerată a stăpânului său și inelul pe care l-a înmuiat în sânge. Cu acestea el a savârșit multe minuni și tămăduiri în cetatea Tesalonicului. Creștinii au luat în noaptea următoare trupul sfântului și l-au îngropat iar deaspura mormântului au zidit o bisecricuță unde se săvârșeau multe minuni.

În anul 404 încetând prigoana împotriva creștinilor, a intrat în această bisericuță Leontie, prefectul Iliricului. În timp ce se ruga el s-a vindecat de o boală de care suferea de foarte mult timp. Pentru această minune Leontie i-a mulțumit lui Dumnezeu și Sfântului Mucenic Dimitrie și a zidit o biserică mare și frumoasă în locul celei dintâi. Când s-a săpat temelia bisericii au fost descoperite Sfintele Moaște care izvorau mir binemirositor. De aceea i se mai spune Sfântului și ”Izvorâtorul de Mir”

”Cu ale cărui rugăciuni să ne mântuim de toată groaza și să ne învrednicim de veșnicile bunătăți, în Hristos Iisus Domnul nostru, a Căruia este slava și stăpânirea în vecii vecilor, Amin”

Diana, Parohia Sf. Gheorghe, Barcelona

Bibliografie:

1 Mineiul pe Octombrie,Editura Institutului Biblic și de Misiune,București,2004
2 http://www.manastirea-caldarusani.ro/
3 http://paginiortodoxe.tripod.com/

19/10/2016

Crizantema de Aur – Târgoviște

Festivalul de Romanțe Crizantema de Aur găzduit în mod tradițional de Târgoviște în perioada 20-22 octombrie, se va desfășura anul acesta sub egida Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, în competiție fiind înscriși 14 concurenți, se arată într-un comunicat al Teatrului „Tony Bulandra” din Târgoviște.

”Ediția a 49-a a Festivalului ‘Crizantema de Aur’ va fi structurată pe trei mari secțiuni: Concursul de Interpretare, Concursul de Creație, Recitaluri extraordinare susținute de mari artiști din România și din Republica Moldova, acompaniați de orchestre și de dirijori profesioniști (…). Concursul de interpretare va aduce la rampă 14 concurenți selecționați în urma preselecțiilor regionale”, se arată în comunicatul de presă.

Printre cei care vor susține recitaluri la festival se numără Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu, Florin Georgescu, Matilda Pascal Cojocărița, Alina Mavrodin.

Joi, 20 octombrie: Recital ‘Surorile romanței’ — romanțe, șansonete, canțonete și fado-uri interpretate de Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu, Sorin Lupu și Daniel Pop (ultimii doi — laureați ai Festivalului ‘Crizantema de Aur’);
Vineri, 21 octombrie: Recital ‘De amorul romanței’ — cu Alina Mavrodin și Florin Georgescu; Recital ‘Romanța ca un Talisman’ — cu Alin Oprea și trupa ‘Talisman’;
Sâmbătă, 22 octombrie: Recital extraordinar ‘Podul de Crizanteme Târgoviște-Chișinău’, cu participarea extraordinară a compozitorului Eugen Doga. Recital extraordinar ‘Romanțe de aur’ cu: Matilda Pascal Cojocărița, Mirela Spînu, Traian Jurchela și Ionuț Fulea”, se arată în comunicatul organizatorilor privind programul festivalului.

Prezentatorii Festivalului ”Crizantema de Aur” sunt Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu, Miruna Ionescu și Silviu Biriș.

Festivalul este organizat de Consiliul Local Târgoviște, Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în coproducție cu TVR și în parteneriat cu Radio România.

09/10/201609/10/2016

Calarasi – Festivalul Dunării

Petrecerea de pe malul Borcei are loc Duminică 9 octombrie 2016. Cei care aleg să participe la acest eveniment vor avea parte de cel mai bun borş pescăresc şi degustări de vinuri.

Iată şi „ingredientele” principale ale Festivalului Dunării călărăşene : delicatese din peşte, muzica şi dansul popular, concursuri, ateliere de pescuit şi standuri de promovare dar şi degustările de vinuri.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului “Valorificarea şi conservarea tradiţiilor pescăreşti pe malul Dunării Călărăşene”, finanţat de Fondul European pentru Pescuit 2007-2013, şi constă în promovarea activităţilor şi oportunităţilor de turism în zona Călăraşiului.

Principala atracţie naturală a judeţului Călăraşi, braţul Borcea, se va putea bucura de toată atenţia cuvenită. Obiectivul evenimentului este promovarea pescuitului ca şi mod de relaxare şi petrecere a timpului liber.

Tricouri, şepci şi pălării cu însemnele festivalului, vor primi toţi cei care vor veni. Vor fi organizate standuri de promovare dedicate asociaţiilor de pescari dar şi operatorilor economici din domeniul meşterilor populari.

Proiectul ce se va desfăşura în Municipiul Călăraşi, în Parcul Dumbrava, va fi împărţit în două secţiuni. Astfel, atât prichindeii, cât şi adulţii vor avea secţiuni dedicate vârstei specifice.

Pentru copii vor fi organizate ateliere de creaţie, desene având ca temă „Dunărea călărăşană prin ochi de copil”, concursuri de realizat caricaturi, desene pe asfalt, grafică şi fotografie.

Pentru adulţii pasionaţi de peşte şi de pescuit se vor organiza concursuri de gastronomie şi vor fi spuse nelipsitele poveşti pescăreşti. Şi cum nu poate exista festival fără muzică, nu vor lipsi de la acest eveniment membrii „Flores Campi”, dar şi ansambluri folclorice din Călăraşi sau de trupe de dans modern.

Unde se lasă cu mâncare şi muzică, ce mai poate lipsi? Buna dispoziţie! Aşa dar, toţi călărăşenii, şi nu numai, sunt aşteptaţi duminică, 9 octombrie 2016, pe malul Borcei, în parcul Dumbrava. Intrarea este liberă!

28/09/201601/10/2016

Ne vedem la Sarbatoarea Toamnei 2016 de Duminică 2 Octombrie!

Se spune că s-au pierdut multe dintre obiceiurile şi tradițiile sărbătorilor populare, oamenii rămânând doar cu amintirea semnificaţiei lor. Nu este şi cazul românilor plecaţi peste hotare. Comunităţile păstrează vechile tradiţii care amintesc de vremurile petrecute în ţară. Sărbătorile toamnei reprezintă un bun prilej de meditaţie la starea naturii, a omului raportat la rodul pământului.

La fiecare început de toamnă, românii din diaspora se gândesc la must şi la pastramă. De ce? Pentru ca le este dor. Le este dor de „anunţul” pe care îl făceau bunicile chemând la culesul strugurilor. De parfumul boabelor proaspăt culese. Aroma mustului rubiniu, zâmbetele şi bucuria celor prezenţi, sunt emoții perene în memoria colectivă.

Apoi, în curând va veni timpul când ne vom aminti de „pomana porcului”. Chiar că îşi făcea pomană cu noi: jumări, pastramă, cârnaţi, slănină afumată, deja înghit în sec. Fiecare român plecat peste hotare provine dintr-o regiune a ţării unde tradiţiile şi obiceiurile zonei sunt păstrate cu sfinţenie. Dar nu vă faceţi griji, mutăm tradiţiile din ţara noastră şi în Spania. Românii ştiu să se distreze.

Anul acesta, pentru noi, toamna în Tarragona o să aibă gust de must. Vom petrece cu toţii la început de octombrie. Gazdele zic: „HAIDEŢI CU MIC CU MARE LA SARBATOAREA TOAMNEI 2016” în Catalunya!

Duminică, 2 Octombrie, începând cu orele 13:00, Dan Ancu, preşedintele Asociaţiei Socio-Culturale a Românilor din Tarragona Mihai Eminescu, ne ivită la Sarbatoarea Toamnei 2016 cu muzică și bucate alese.

“Chiar dacă suntem departe de casă, întâmpinăm toamna, ca în fiecare an, aşa cum se cuvine, cu multă voie bună şi surprize agreabile. Intrarea este liberă. Persoanele care vor dori pot să participe la Tombola pe care o organizăm, preţul unui bilet este de 2 eur. MaxDSS din Barcelona, Moș Ion și Bar Karma din Salou vor oferi premii surpriza” ne spune Dan Ancu.

“Toamna parcă nu are farmec fără o petrecere pe cinste. Așa că nici anul acesta nu putea lipsi Sarbatoarea Toamnei 2016 din calendarul evenimentelor românilor din Tarragona. Duminică 2 octombrie , toamna o să aibă gust de must, vin, pastramă, mici, cârnaţi, bere și multe alte bunătăţi care vor fi la loc de cinste pentru toată lumea”, aflăm de la Alexandru Nițescu, reprezentantul grupului de magazine alimentare româneşti Moş Ion, respectiv al firmei de distribuţie Europrod Distribution SL, sponsorul principal.

Responsabili cu muzica vor fi membrii formaţiei Cristi de la Vâlcea și soliştii: Marius Mandocu, Mircea Rezeș, Ani Socai, Elena Bosinceanu,Vasi Tivadar şi Marcel Tomoioagă.

Un secret dar nu spuneți la nimeni: va fi şi o expoziţie de artizanat, la tombolă vor fi box-uri de vin, cine romantice. Dar nu ştiţi de la noi. A, și încă ceva, profitați de moment să cereți de la Studio Myk fotografii cu voi la eveniment, să le puneți în ramă.

Organizatorii, împreună cu colaboratorii acestora (magazinele Moş Ion, Europrod Distribution, MaxDSS – televiziune românească prin satelit, Ajuntament de Catllar, BaixGaia Consorcio Turistico Participacia Ciutadana – Ajuntament de Catllar), vă aşteaptă cu drag să sărbătorim româneşte!

Parteneri media: Studio DJ Myk şi Revista RoBarna de Barcelona

Locaţia aleasă este exterioară, încântătoare și uşor de găsit:
Locuri de parcare suficiente, gratuite

Tarragona-Catllar- C.Aforres, s/n Centre Ludic La Torre d’en Guiu

Cereți informații la: +34 642846761

De sezon, sursa: play.md

20/09/201620/09/2016

Oradea – „Locuinţe pentru un viitor sigur”

Oameni cu suflet au dat o mână de ajutor pentru patru familii încercate din Oradea. Şi-au propus să doboare un record: contruirea unor patru apartamente în doar nouă zile.

Chiar atunci când credeam că nu mai există sensibilitate şi omenie pentru oamenii nevoiaşi din jurul nostru, ni se demonstrează contrariul. 200 de voluntari orădeni şi-au propus să contruiască patru case în nouă zile. Munca a început deja pe 13 septembrie.

Totul face parte din cadrul proiectului „Locuinţe pentru un viitor sigur” care se desfăşoară în Oradea. O companie s-a hotărât să ajute cu sponsorizarea lucrării prin programele sale de CSR (Responsabilitate Socială Corporatistă).

1.262 de angajaţi ai companiei au voluntariat până în prezent la ridicarea de alte locuinţe iar anul acesta, încă 200 s-au alăturat echipei de voluntari.

„Eu particip pentru al patrulea an la rând ca voluntar în „Proiectele Habitat” şi de fiecare dată abia aştept să revin, să mai bat un cui, să mai dau cu bidineaua sau să pun ţigle. Satisfacţia este de două ori, o dată că am ajutat pe cineva care are nevoie, iar pe de altă parte că am învăţat lucruri noi pe care apoi le-am pus în practică şi acasă, iar experienţa alături de colegi este întotdeauna de neuitat!”, spune Alex, voluntar în cadrul proiectului.

Patru familii de orădeni vor beneficia anul acesta de locuinţele construite. Înghesuiţi într-un apartament de două camere de 50 mp împreună cu părinţii şi două nepoate, Ioana şi Ionuţ se vor putea bucura acum de o casă nou-nouţă. Asemenea lor, Adina şi Silviu care trec prin greutăţi financiare, Călin şi familia lui dar şi Toni care a trecut în 1988 prin drama pierderii locuinţei care a fost demolată de comunişti pentru construcţia unei ferme, dându-i în schimb o casă care a fost revendicată ulterior de vechiul proprietar, vor primi acum locuinţe noi.

Timp de nouă zile, voluntarii vor fi sub atenta îndrumare a specialiştilor. Ei vor lucra cot la cot cu beneficiarii construcţiilor şi vor bate cuie, vor monta căpriori de lemn, vor monta streaşine şi vor termoizola locuinţele. Fiecare dintre cei 4 vor primi câte 56mp, compartimentaţi în două dormitoare în partea superioară, living, bucătărie şi baie la parter, făcând parte dintr-un complex de patru apartamente construite sub acelaşi acoperiş.

17/09/201617/09/2016

Huşi – locul unde se fac proviziile pentru iarnă

Chiar dacă greierii încă mai cântă, oamenii din Huşi au ales să muncească cot la cot cu furnicile. Zeci de borcane de murături, zacuscă, dulceţuri, compoturi şi suc de roşii au fost umplute şi în acest an.

Toamna îşi intră uşor, uşor în drepturi. Căldura a început să scadă în intensitate iar răcoarea începe să domnească. Zilele sunt mai scurte iar nopţile mai lungi, frunzele copacilor încep să-şi schimbe culoarea iar roadele pământului sunt coapte şi aşteaptă să fie culese. Acestea sunt semnele care prevestesc venirea iernii. Furnicile au muncit toată vara ca să-şi facă rezerve pentru lunga iarnă care va veni.

Asemenea furnicilor, şi oamenii încep să-şi facă provizii, umplând cămările până la refuz. Dacă vreţi să vedeţi pe viu o asemenea operaţiune, vă invit în Moldova. Mai exact în Husi. După un drum şerpuit printre dealuri, pe nişte serpentine ameţitoare, se intră în Huşi sau în „Oraşul dintre vii”, cum mai este numit. Huşiul este într-o vale, fiind înconjurat din toate părţile de podgorii. Oraşul este micuţ dar extrem de curat. Dacă mergi pe strazi, încă mai poţi zări fostele crame ale boierilor. Aici oamenii muncesc de cu zor.

Am dat peste o familie care era în toiul pregătirilor pentru iarnă. Radu Adriana şi Marian muncesc de când se ştiu. Au o grădină cu livadă de aproximativ 5.000 mp. Cât e vara de lungă, cultivă pământul iar toamna trag linie: 108 borcane de zacuscă de vinete, 120 de borcane de dulceţuri (căpşuni, cireşe amare, caise, vişine şi prune) şi alte zeci de borcane cu compoturi de prune, vişine şi caise şi suc de roşii. O adevărată comoară!

Cât despre prepararea recoltei pentru iarnă, doamna Radu ne-a declarat că „nu durează foarte mult”: 2 zile – coptul vinetelor şi al ardeilor şi preparatul propriu-zis doar o zi, iar alte 2 zile – dulceţurile din fructele culese.

Ne-a dezvaluit şi reţeta secretă a zacuscăi:

se iau 14 kg. de vinete coapte, scurse şi tocate, 23 kg. de ardei gras, kapia şi gogoşari copţi, de asemenea scurşi şi tocaţi, 4 kg. de ceapă tocată fin, 3 L de ulei, 5 L suc de roşii făcut în casă, sare, boabe de piper, 5-6 foi de dafin iar la urmă, când zacusca este fiartă, se adaugă 300 g de miere de rapiţă. Se amestecă apoi 3 ore continuu la foc mic.

Cred că deja v-aţi imaginat cum se tăvăleşte zacusca aia pe pâine şi cere să fie mâncată. Dacă veţi avea drum prin Husi, întrebaţi de doamna Adriana Radu sau de domnul Marian Radu. Îi cunosc cam toţi pe acolo. Spuneţi că aţi citit acest articol şi aţi venit cu pofta de zacuscă. Veţi fi primiţi cu drag.

15/09/201615/09/2016

Muzeul Satului Vâlcean

De cum am intrat prima dată pe porţile acestui muzeu, aşteptam să mă întâmpine bunica cu o plăcintă aburindă cu brânză dulce şi stafide. Apoi ca să-mi astâmpăr setea, să merg şi să beau apă rece din puţ. Mă uitam la toate casuţele bătrâneşti cu o arhitectură de îţi taie respiraţia. Pur şi simplu ai sentimentul că trebuie să te duci şi să îmbrăţişezi casele, una câte una. Deşi am fost vara când erau 38 de grade, îmi imaginam că este iarnă, iar din coşurile caselor iese fum. Deja simţeam mirosul de iarnă, de zăpadă proapăt aşezată şi de lemn ars. Fiecare construcţie din acest sat are o arhitectură aparte dar şi o istorie individuală. Am intrat în toate încăperile. L-am disperat pe ghid. Vroiam să aflu tot ce ştie el despre acest sat şi dacă se poate, să-mi zică şi ce nu ştie.

Am avut noroc că am dat peste un ghid pasionat. Nu zic că ceilalţi nu ar fi fost, dar Traian chiar se vedea că povesteşte cu pasiune. Am colindat fiecare casă în parte, fierăria, cula (tunul de apărare) în jurul căreia a fost ridicat satul, staulul de oi şi nu în ultimul rând, preferata mea, biserica din sat. Până la biserică trebuie să urci o mică pantă. Ai o panoramă grozavă de acolo. Ea a fost contruită în 1775 în Comuna Nicolae Bălcescu, sat Mângureni. A fost adusă printre primele monumente în muzeu. Are forma unei nave, inspirată fiind din Arca lui Noe, ca majoritatea bisericilor din vremea respectivă. Nu există picturi în această biserică pentru că oamenii în acea vreme erau destul de săraci iar picturile şi întreţinerea lor costa destul de mult. Deşi pare măricică de la exterior, spaţiul dinăuntru nu este mai mare decât o sufragerie. Atâta intimitate şi linişte n-am simţit nicăieri. Simţi aerul de vechi imediat ce ai deschis uşa. Îmi venea să închid uşa bisericii, să-l trimit pe Traian la plimbare şi să rămân acolo. Eu cu mine. Eu cu Dumnezeu. Imaginaţia mi s-a activat din nou şi m-am teleportat în anul 1800 într-o zi de duminică la slujbă. DIVIN!

Am ieşit şi ne-am dus către fierărie. De cum s-a deschis uşa fierăriei, am zărit foalele. Hop pe el! Potcovarul satului, cel care avea în întreţinere fierăria, avea să lase această meserie din tată în fiu. Nelipsitele unelte erau peste tot: ciocan, cuie, cleşte. Cuptorul era construit din lut ars ca să poată să reziste la temperaturile mari.

Numele Culei Bujoreanu provine de la comuna Bujoreni, care şi ea la rândul ei a primit numele de la boierul Bujoreanu. Cula este singurul monument istoric care se află în muzeu încă din 1860. În jurul ei a fost construit muzeul satului. Numele ei provine din cuvântul turcesc „Kula-Kaleh”. A fost strict turn de apărare şi nu de locuinţă cum sunt alte cule. Are o structură din piatră de râu. Este împărţită pe două nivele: parterul era folosit la depozitarea armelor în nişte lăzi lungi de lemn, iar la etajul I se trăgea asupra invadatorior.

Muzeul a fost înfiinţat în anul 1969 şi a fost deschis publicului în anul 1974. A fost construit sub forma unui sat tipic oltenesc, cu şcoala la intrarea în sat iar biserica pe cel mai înalt punct al satului. Pe o suprafaţă de 8 hectare, satul-muzeu cuprinde 80 de construcţii arhitecturale şi în jur de 12.000 de piese muzeistice. Muzeul are forma jud. Vâlcea cum apare el pe hartă, cu toate formele geografice: munte, deal şi câmpie. Cuprinde toate clădirile din punct de vedere socio-cultural, cu excepţia primăriei.

Cum vii dinspre Bucureşti, intri în Râmnicu Vâlcea, mergi pe DN7 până în comuna Bujorieni, apoi faci stânga pe Strada Valea Bujorencii. Este atât de uşor să ajungi încât n-ai cum să te rătăceşti. La poartă te va aştepta Bobi. Este un caţelus cu ochi de diamant. Dacă vii la muzeu şi nu-i aduci ceva de mâncare, imaginea feţei lui de milog te va bântui noaptea. S-au mai întâmplat cazuri.

Acum, pentru că aveţi pile şi la Muzeul Satului Vâlcean, mergeţi şi întrebaţi de Traian. Dacă îi spuneţi parola „Ojo m-a trimis să văd muzeul”, veţi avea parte de o călătorie în timp. Preţul biletului? Cât o sticlă de suc de jumătate.

08/09/201608/09/2016

8 septembrie – Nasterea Maicii Domnului. Ce nu ai voie să faci de Sfânta Marie Mică

La data de 8 septembrie este sărbătorită nasterea Maicii Domnului, una dintre cele mai emblematice figuri feminine ale creştinătăţii.

În această zi, credincioşii merg de dimineaţă la biserică pentru a asculta slujba şi pentru a se închina Domnului. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.

Născută într-o familie de creştini, Fecioara Maria a fost răspunsul rugăciunilor părinţilor ei, Ioachim şi Ana. Aceştia, înaintaţi în vârstă, au fost asupriţi şi consideraţi blestemaţi din cauză că nu puteau avea un copil. Ioachim şi Ana s-au rugat cu tărie şi neîncetat ca Dumnezeu să le dea un prunc. Mesagerul Domnului a fost Îngerul Gavril care le-a vestit că ruga lor a fost ascultată de Dumnezeu şi că le va da un copil, pe care au botezat-o Maria.

Cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, sunt: Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea maicii Domnului (15 august).

Tradiţii şi obiceiuri:

Pe 8 septembrie, de Nasterea Maicii Domnului, nu se face nicio treabă în gospodărie, nu se coase şi nu se spală rufe. Tradiţia spune că femeile care îşi doresc un copil, dacă se roagă în această zi, sunt mai ascultate ca oricând.

O altă superstiţie românească spune că persoanele care mănâncă gătit la foc în aceste zile îşi pot atrage asupra lor boli.

27/08/201627/08/2016

Vulcanii Noroiosi de langa Buzau – locul unde pamantul fierbe

Vulcanii Noroiosi – locul unde fierbe pământul

Deşi denumirea lor ne-ar putea înspăimânta, ducându-ne cu gândul la ceva imens şi înfricoşător, vulcanii noroiosi sunt nişte ridicături conice, ca o pâlnie cu vârful în sus, asemenea unor muşuroaie mai întinse şi mai înalte. Sunt cunoscuţi în zonă sub denumirea de pâcle. Vulcanii noroiosi au aceeaşi structură ca şi vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se procese similare.

Aşadar, avem de-a face cu nişte vulcani în miniatură, conurile lor nedepăşind 6 m înălţime, iar adâncimea de la care este aruncată „lava”spre suprafaţă este mult mai mică. Aceste conuri se formează la suprafaţa pământului, prin erupţia unor gaze degajate de hidrocarburi din subsol. În drumul lor spre suprafaţă, gazele împing apa şi noroiul pe care le găsesc în cale, depunându-se în straturi conice.

Încă din anul 1924, zona Pâclele Mari – Pâclele Mici a fost declarată monument al naturii. Totul, în jurul vulcanilor pare pustiu. Mulţi turişti care vin aici spun că au împresia că se află într-un deşert. Deşi terenul este unul sterp, „inundat” de noroi şi acoperit cu un strat gros de nămol solidificat, totuşi, ca prin minune, câteva plante au reuşit să supravieţuiască. Este vorba despre plantele halofile (plante care se dezvoltă într-un mediu sărat având nevoie de săruri pentru hrană).

M-am hotărât şi eu să vizitez această minune a naturii. Am pornit dinspre Buzău pe Drumul Naţional 10 şi am mers prin sate cam 40 de minute până în localitatea Sătuc, unde am luat dreapta spre Berca. Până la Sătuc drumul a fost bun. Până la vulcani am parcurs cca 17 km iar indicatoare sunt la tot pasul, nu aveţi cum să vă rătăciţi. Deşi drumul nu este unul dintre cele mai bune, turiştii grăbiţi apăsau pedala de acceleraţie să ajungă mai repede la vulcani. Vă sfătuiesc ca atunci când vă decideţi să ajungeţi în această zonă, să nu mergeţi cu mai mult de 40 km/h.

Nu neapărat că vă aşteaptă poliţia după colţ, dar veţi rata nişte privelişti uluitoare. Eram depăşit de zeci de maşini. Şoferi cu ochelari de soare, lanţuri la gât, mestecând şi gumă în lehamite, se uitau la mine că le ţin ocupată strada. Cred că am fost înjurat mult de coada din spatele meu, dar nu mi-a păsat. Asta este riscul pe care vi-l asumaţi atunci când vreţi să ajungeţi la un obiectiv turistic unde se poate ajunge cu maşina. Dacă puteţi trece peste graba şoferilor, bucuraţivă de munte. Muzică clasică şi munte. Ce poate fi mai frumos?

Am ajuns în parcare, m-am înarmat cu aparatul de fotografiat şi merg la intrarea în sit. Am achiziţionat un bilet de 4 lei. Odată ajuns, m-am bucurat de peisaj ca un copil, alergând de la un crater la altul. Deşi solul pare în unele locuri mai uscat, nu vă îndemn să-l verificaţi. Au încercat alţi copii. Cu nâmolul până la genunchi, părinţii încercau să le spele încălţămintea şi picioarele. Alţii mai curioşi din fire, încercau să „asculte” bolboroseala vulcanilor.

Verdictul? Se spălau pe cap. Iar eu, ca un copil mai mare şi mai înţelept, nu am verificat grosimea stratului de nămol, nici n-am ascultat bolboroseala vulcanilor, dar am încercat „lava” cu degetul. Ciudată senzaţia de „lavă” rece. Apoi m-am băgat în toate crăpăturile formate de nămolul scurs din vulcani. În unele porţiuni se formaseră nişte „guri de peşteri”. Deşi n-am fost niciodată în deşert, zona de cca. 30 ha., mi-a dat impresia că dintr-un moment în altul se aşteptă o furtună de nisip.

Dacă chiar vreţi să redescoperiţi copiii din voi şi să vi se readucă zâmbetul pe buze, vă sugerez să vizitaţi vulcanii noroiosi. Această senzaţie de copilărie va ţine până intraţi iar în trafic. Veţi redeveni oameni mari cu sarcini şi obligaţii.

20/08/201630/08/2016

Bran – Castelul bantuit de umbrele istoriei

Bran – Povestea castelului

Când auzim despre Castelul Bran, îl asociem imediat cu Dracula. Suntem fascinaţi de legendele ce s-au croit de-a lungul timpului despre acest Castel. Constructia lui a început în 1211, fiind la început o fortăreaţă a Cavalerilor Teutoni, în zona Bran, denumirea turcă a cuvântului „poartă”.

Construcţia castelului propriu-zis a început în 1377 atunci când cancelaria regelui maghiar Ludovic cel Mare – Ludovic I de Anjou, a eliberat un document prin care locuitorii Braşovului aveau privilegiul să construiască un castel, şi a durat până în anul 1388.

castelul bran stanca — *foto: Ojo Gherghin*

Castelul a fost construit pe o stâncă abruptă între Măgura şi Dealul Cetăţii, el având rol de vamă pentru marfa care intra şi ieşea din Transilvania, dar şi ca fortăreaţă la graniţa estică a Transilvaniei în încercarea de a stopa extinderea Imperiului Otoman.

În 1407, domnitorul Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân primeşte castelul ca feudă (proprietate oferită în schimbul loialităţii) de la aliatul său Sigismund de Luxemburg, împărat german şi rege al Ungariei. Astfel, domnitorul, avea un refugiu unde se putea retrage în caz de atac al turcilor.

Branul rămâne sub autoritatea Ţării Româneşti până în 1419.În anul 1427 Castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Braşovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanţat lucrările de fortificare şi de extindere. Consiliul Orăşenesc Braşov donează Castelul Bran reginei Maria a României în anul 1920, ca semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Până la moartea ei, în 1938, regina l-a amenajat şi a locuit în el. Moştenitoarea castelului, a fost fiica Reginei Maria, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român după expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948.

Anul 1956, este anul în care castelul se deschide vizitelor publice, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală.

bran castelul vampirilor — *foto: Ojo Gherghin*

Înainte să ajung prima dată să vizitez Castelul Bran, aveam impresia că va trebui să bat în poartă, să îmi răspundă o voce „Cine eşti şi ce vrei?”, apoi să mă primească înăuntru şi să fac cunoştinţă cu însuşi Dracula. Nu s-a întâmplat asta. Am ajuns la poartă, am plătit un bilet şi am făcut cunoştinţă cu ghidul. Nu avea 400 de ani, avea doar 34.

Adevărul este că Bram Stoker a avut un impact major în asocierea Castelului cu Dracula. În 1887 a publicat la Londra romanul „Dracula, vampirul din Carpaţi”. Stoker nu stabileşte însă cu exactitate locul în care se află castelul din romanul său, dar unii istorici au făcut legătura între Dracula, Castelul Bran şi Transilvania.

castelul bran brasov — *foto: Ojo Gherghin*

Orice aşteptare cu care ai venit, păleşte atunci când ai intrat în castel. Nu zboară lilieci, nu sunt pânze de păianjen pe tavan, nu sunt coşciuge deschise şi nici întuneric. Este un castel în care a trăit Regina Maria 36 de ani. Deşi ştii lucrurile acestea, tot te aştepţi să zboare vreun liliac prin capul tău.

Ce este ciudat, chiar şi după ce ai ieşit din castel, te uiţi în spate să nu te urmărească cineva. Recomand experienţa trăită acolo. Am făcut şi câteva fotografii.

PS: Nu vă luaţi usturoi după voi că îl luaţi degeaba.

Pentru programul de vizitare, tarife şi cazare, accesaţi site-ul http://www.castelulbran.ro/program.html